Costurile de finanţare pe termen lung ale României consolidează mişcarea sub pragul de 3%

Costurile de finanţare pe termen lung ale statului român au urcat uşor săptămâna trecută, însă în principiu au consolidat mişcarea sub pragul de 3%, în condiţiile excesului de lichiditate şi ameliorării percepţiei de risc pe plan intern. Rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a României a urcat, astfel, la 2,96% de la 2,93%, în timp ce împrumuturile Ministerului Finanţelor de săptămâna trecută au continuat să fie contractate la cele mai reduse costuri din ultimii ani. Randamentele pe scadenţele pe termen scurt şi mediu au continuat să scadă în tendinţă cu evoluţia din ultimele luni. În ianuarie 2020, rata de dobândă pe 10 ani era de 4,4%.

La licitaţia de joia trecută pe obligaţiunile cu scadenţa octombrie 2023, Ministerul Finanţelor a împrumutat 990 milioane de lei la un randament mediu de 2,40%, cu 14 puncte de bază mai puţin faţă de licitaţia similară din decembrie 2020. Cererea pe această emisiune de datorie publică (octombrie 2023) a fost de 1,715 miliarde de lei la un volum planificat a fi emis de minister prin prospect de 700 milioane lei. Totodată, Ministerul Finanţelor a emis lunea trecută obligaţiuni cu scadenţa ianuarie 2028 în valoare de 681 milioane de lei, peste valoarea din prospect (600 de milioane de lei), la un randament mediu de 2,74%, în scădere de asemenea cu 14 puncte de bază faţă de licitaţia la aceeaşi scadenţă de luna trecută. Randamentele la titlurile de stat au scăzut de altfel în ianuarie pe toate scadenţele. Minimul istoric de randament pe scadenţa 10 ani este de 2,58%, minim atins în februarie 2015.

Evoluţia descendentă a randamentelor din a doua jumătate a lui 2020 este notabilă prin comparaţie cu maximul multianual de peste 6% atins în martie 2020, vârful turbulenţelor financiare provocate de Covid-19. Relaxarea politicii monetare - BNR a redus dobânda-cheie cu 100 de puncte de bază în 2020 la 1,50% şi a furnizat lichiditatea necesară sistemului bancar pentru finanţarea deficitului bugetar - şi scăderea inflaţiei ca urmare a şocului economic provocat de pandemie, alături de atractivitatea randamentelor (România se împrumută mai scump decât regiunea cu circa 1%), sunt principalele elemente care explică evoluţia costurilor de finanţare.

Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt foarte importante în acest an deoarece România are şi în 2021 de finanţat un deficit bugetar enorm, de aproximativ 7% din PIB - după cel de circa 9% din 2020 -, la care se adaugă sumele ce trebuie împrumutate pentru rostogolirea datoriei deja emise. Ţara noastră s-a angajat în faţa partenerilor europeni să reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB la finele lui 2024, perioada de consolidare bugetară fiind întinsă pe mai mulţi ani pentru a se reduce impactul tăierii cheltuielilor statului în economie şi mai precis pentru a nu se reintra într-o nouă recesiune după criza Covid. Guvernul s-a angajat totuşi, în ciuda deficitului structural de peste 3% din PIB, să majoreze pensiile în acest an. Salariile bugetarilor, care sunt mult peste cele din sectorul privat, au fost totuşi îngheţate pentru acest an de către Guvern.

Până acum, guvernul a împrumutat în ianuarie 4,1 miliarde de lei. Săptămâna trecută, adăugând licitaţiile suplimentare, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 1,1 miliarde de lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2023 şi cu 771 milioane de lei prin titluri cu scadenţa ianuarie 2028. Săptămâna viitoare, Ministerul de Finanţe a programat doua licitaţii cu titluri, scadente în septembrie 2031 (în volum de 575 milioane de lei) şi iunie 2026 (în volum de 690 milioane de lei).

"Piata de obligatiuni (este) din ce în ce mai speculativă, mai ales pe scadenţele lungi: aşteptări ca inflaţia în 2021-2022 să fie 2,8% (consens Bloomberg), ceea ce înseamnă randamente real negative pe obligaţiuni de stat până la scadenţa de 7 ani inclusiv. Practic, pentru un randament real pozitiv este nevoie de scădere de randamente - în contextul creşterii datoriei publice. Situaţia nu e specifică României, investitorii fiind puşi în situaţia de alege «răul cel mai mic»", scriu analiştii BT Asset Management într-un raport.

Ministerul de Finanţe a început încă de la debutul lunii noiembrie 2020 pre-finanţarea deficitului din 2021, iar premierul Florin Cîţu anunţa în decembrie că a fost asigurată finanţarea pentru primele patru/cinci luni din acest an, ceea ce înseamnă că la Ministerul Finanţelor există deja un buffer de câteva zeci de miliarde de lei.

La rândul său, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, precizează: "În România comenzile noi în industria prelucrătoare au accelerat de la 6% an/an în octombrie la 10,9% an/an în noiembrie, evidenţiindu-se majorarea componentei bunuri de capital cu 17,9% an/an (care confirmă intrarea într-un nou ciclu). De asemenea, estimările privind evoluţia economiei interne din T3 au fost revizuite în sus (declin cu 5,7% an/an). Pe de altă parte, industria s-a ajustat cu 0,6% lună/lună şi cu 3,4% an/an în noiembrie (şi cu 10,2% an/an la 11 luni), pe fondul intensificării crizei sanitare. Totodată, deficitul de cont curent s-a adâncit cu 1,1% an/an la 9,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie (pe fondul mix-ului relaxat de politici economice), perioadă în care investiţiile străine directe au scăzut cu peste 60% an/an (ca urmare a incidenţei pandemiei). De asemenea, preţurile locuinţelor s-au redus cu un ritm trimestrial de 2,6% în T3 (dinamica anuală decelerând la 2,3%). Nu în ultimul rând, preţurile de consum au decelerat de la 2,14% an/an în noiembrie la 2,06% an/an în decembrie (minimul din septembrie 2017). Aceste evoluţii coroborate cu climatul macro-financiar internaţional au determinat scăderea ratelor de dobândă pe scadenţele scurte şi medii ale pieţei titlurilor de stat şi creşterea marginală pe scadenţa 10 ani, cu 0,3% la 2,94% în ultima săptămână (declin cu 0,8% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă a urcat cu 8% la 0,94 puncte procentuale (maximul ultimelor patru săptămâni)".

Analiştii BTAM notează şi creşterea pe randamentele la 10 ani din Statele Unite la peste 1,1% faţă de 0,91% la finele lui 2020, un plus de peste 20 de puncte de bază.

"Aşteptările de inflaţie au crescut de la 1,99% la 2,09%. Rata deală a crescut de la -1,08% la -0,99% dar rămâne la minime istorice. (...) Excluzând impactul alimentelor şi combustibililor presiunile inflaţioniste sunt minimale (+0,1%); cu energie şi alimente +0,4%. (...) Pe plan politic, după alegerile din Georgia, democraţii controlează Congresul. Potenţial de stimul fiscal masiv în 2021, (1,9 trilioade de dolari vs. 900 de miliarde de dolari recent aprobat). Acest lucru ar fi pozitiv pentru economie pe termen scurt. Pasul următor ar fi o creştere de taxe (pe companii şi cei cu venituri mari) în a doua parte a lui 2021, cu impact negativ în 2022. Presiuni de creştere pe randamentele la obligatiuni în dolari. Planul alocă bani pentru stimularea economiei şi controlarea pandemiei: suplimentarea plăţilor directe către populaţie (de la 600 de dolari la 2000 de dolari), ajutoare către autorităţile locale şi scoli, extinderea programelor de testare şi vaccinare, dublarea salariului minim (la 15 dolari), noi măsuri de protecţie în cazul executărilor silite", arată analiştii.

În privinţa pieţei de capital, specialiştii BTAM notează avansul de 5,1% year-to-date al BET până la finele şedinţei de joi. Aceştia mai precizează că există un upside de 6% până la consensul dintr-un sondaj realizat de Bloomberg.

"Indicele (austriac - n.r.) ATX are cea mai mare creştere din Europa year-to-date (+7,6%) dar are nevoie de upgrade-uri din partea analiştilor pentru a mentine ritmul - downside de 4% până la consens Bloomberg", mai precizează analiştii BTAM.