Reporter: Care consideraţi că este aportul conferinţelor CONAF la stoparea crizei forţei de muncă?
Cristina Chiriac: Ne propunem să lansăm în discuţie teme importante şi modificări legislative care pot influenţa favorabil evoluţia pieţei muncii din România în următoarea perioadă. Manageri de top, antreprenori, factori de decizie, toţi şi-au dat mâna în cadrul acestor dezbateri pentru a crea premisele unei pieţe a forţei de muncă ce va ajuta mediul public şi pe cel privat în egală măsură, dar şi societatea în ansamblul ei. Evident că aceste conferinţe îşi vor avea efectul scontat prin implementarea unor măsuri care să asigure un cadru legislativ propice pe piaţa forţei de muncă, acesta urmând să contribuie la o dezvoltare economică durabilă şi sustenabilă. Concluziile şi rezultetele dezbaterilor se vor concretiza într-un Memorandum de Înţelegere, agreat de toţi participanţii, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din România. Mizăm pe implicarea activă a decidenţilor ca aceste măsuri să fie implementate pentru a putea să îşi producă rapid şi eficient efectele astfel încât fiecare participant din acest domeniu să aibă de câştigat la nivel individual şi la nivelul mediului economic în general.
Reporter: Pe ce criterii aţi ales Cluj, Iaşi şi Bucureşti ca locuri de desfăşurare a acestor evenimente?
Cristina Chiriac: Proiectul iniţiat de CONAF împreună cu FPPG a fost gândit ca un proiect de anvergură, care să cuprindă principalii poli de dezvolatare a României. Am demarat în cele trei locaţii enunţate pentru dinamica evidenţiată în sectorul forţei de muncă, dar şi pentru preocuparea activă a mediului de afaceri în acest domeniu. Cu o rată a şomajului destul de scăzută, de 5%, şi cu un salariu mediu de circa 1.500 de lei net pe lună care se apropie de media naţională, piaţa muncii din Iaşi arată mai bine în statistici prin comparaţie cu celelalte judeţe din regiune, de exemplu.
În regiunea Bucureşti este concentrată cea mai importantă piaţă a forţei de muncă din ţară. În regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucureşti-Ilfov reprezentând principala aglomerare industrială din ţară, dar forţa de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care, în prezent, contribuie cel mai mult la economia regiunii.
Nu ne vom opri însă aici, întrucât ne-am propus să continuăm şi anul viitor seria dezbaterilor în ţară, pentru a avea o imagine clară asupra situaţiei de fapt, reală, din piaţa muncii şi pentru a identifica cele mai bune soluţii de remediere a disfuncţionalităţilor.
Reporter: Cum reuşesc antreprenorii să facă faţă lipsei forţei de muncă din România?
Cristina Chiriac: Antreprenorii găsesc întotdeauna soluţii. De aceea a venit şi această iniţiativă a noastră de a identifica soluţii şi de a le prezenta public pentru a fi implementate cu succes.
Criza forţei de muncă îi obligă pe angajatorii români să fie inventivi. Muncitorii din ţări non-UE par să fie soluţia. Numărul record al cererilor depuse la IGI arată nevoia de angajaţi din sectoare precum HoReCa, turism sau construcţii. Muncitorii non-UE vin din Vietnam, Nepal, Filipine, Turcia, Serbia, Sri Lanka, China şi Republica Moldova. Aceştia se angajează în restaurante, hoteluri, construcţii navale, vânzare de îmbrăcăminte şi încălţăminte, construcţii rezidenţiale, ca bone sau menajere.
Antreprenorii apelează din ce în ce mai mult la serviciile muncitorilor non-UE, chiar dacă nivelul costului cu salariul este uneori mult mai mare decât al unui angajat român, ca o alternativă a lipsei forţei de muncă interne. În business nu este timp de pierdut şi, ca urmare, o soluţie imediată de a compensa deficitul de forţă de muncă din România este "importul" de forţă de muncă din străinătate.
Reporter: Sunt dispuşi oamenii de afaceri să deruleze cursuri de specialitate pentru calificarea personalului?
Cristina Chiriac: Astăzi, formarea profesională continuă este o necesitate, deoarece piaţa muncii evoluează în mod continuu, iar economia are nevoie de angajaţi calificaţi în toate domeniile. Prin cursurile de formare profesională, o persoană îşi completează sau înlocuieşte educaţia iniţială. Angajaţii care participă la astfel de programe îşi perfecţionează în primul rând aptitudinile şi cunoştinţele, dar totodată participă la dezvoltarea socio-economică şi culturală.
Calificarea profesională a angajaţilor a fost şi rămâne o problemă permanentă a angajatorilor. Orice angajator ar trebui să aibă în echipa sa, persoane calificate în domeniul în care a contractat o lucrare. Pentru a presta servicii de calitate, angajatorii trebuie să fie deschişi cu privire la oportunitatea de a-şi califica angajaţii la locul de muncă prin furnizori autorizaţi de formare profesională. În prezent, a devenit o practică în rândul antreprenorilor, dar şi în rândul marilor companii naţionale să îşi specializeze angajaţii în domeniile cheie de activitate.
Reporter: Ce credeţi că ar trebui făcut la nivel guvernamental pentru acoperirea deficitului de forţă de muncă?
Cristina Chiriac: În acest domeniu cred că ar trebui accelerat procesul de reformare a politicilor, programelor şi intervenţiilor printr-o abordare integrată, armonizată şi coordonată a acestora. La rândul nostru, vom veni cu o serie de măsuri şi soluţii către executiv pentru a sprijini luarea de decizii în concordanţă cu realităţile economice.
Reporter: Mulţumesc!
1. fără titlu
(mesaj trimis de Dan în data de 09.09.2019, 04:24)
Anteprenorii apeleaza la muncitorii non UE chiar daca costul salariului este mai mare ca al unui roman.
Aaa nu vin romanii la munca pentru 300-500 euro pe luna fara cazare sau alte beneficii .. aducem vietnamezi etc, platiti mai bine ca romanii 400-600euro le asiguram si cazare ca doar is musafiri .
Asigura un salariu decent la muncitorii romani 800-1000 euro minim si sa vezi cum raman din ce in ce mai multi.Atentie oricine ce ar zice in Romania se castiga 350-400 euro /slujba fata de 1000-1300 euro afara la aceasi slujba fie ca gunoier / muncitor / vanzator etc.
1.1. Salarii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Cris în data de 09.09.2019, 09:35)
Si cand vor urma prețurile la utilități, chirii ca si afară, atunci cei 1000 de Euro de care spui tu vor valora fix cât cei 300. Sa nu ne imaginăm că putem avea salarii de occident și costuri de România. Iar cei care spun ca in Romania costul vieții este ca si afară, nu stiu despre ce vorbesc.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Anodin în data de 09.09.2019, 09:52)
Ceea ce zici dl Dan este perfect adevarat: zilele trecute m-am intalnit cu un amic care a lucrat vara aceasta in HoReCa ca si chelner in Eforie Nord. Mi-a spus ca a castigat 1900 lei net pe luna,cred insa ca era angajat cu minim pe economie. Ciubucul a spus ca a fost foarte slab, multi plateau cu cardul si nu lasau mai nimic. In schimb era suparat ca erau multi din Asia, pe care ii plateau mai bine dar si "bagau" mult peste numarul legal de ore....Ce ma amuza este faptul ca patroni se plang la unison de lipsa angajatilor , dar cand este vorba sa incerce sa-i aduca si sa-i fidelizeze, sant campioni la zgacenie! Intrebarea se pune cum naiba cei din Cluj reusesc sa tina in domeniul IT oamenii( oricum nu este o asa mare fluctuatie si migratie de personal ca in turism) iar raspunsul este simplu si usor: SUNT PLATITI!.Asa ca daca ar fi mai darnici si nu ar dori ca ei sa castige 90% si angajatul 10 % si-ar gasi personal. Kaufland castiga dupa fiecare angajat 7 % conform declaratiilor acestora....
1.3. Gandire de 2 lei (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2019, 11:25)
Cata minte sa ai ca sa crezi ca patronii din IT sunt generosi si cei din turism sunt zgarciti?! Dar patronii de la inghetata cum sunt? Si proprietarii de cartofi?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anodin în data de 09.09.2019, 13:14)
Gandire de doi lei? Eu am dat doar un exemplu, dle gandire de 1,99 lei!...Si totusi cum va puteti explica ca in turism si in alte domenii "bine" platite deficitul de forta de munca si fluctuatia este mai mare ca de DE EXEMPLU , in IT sau alte domenii cu o renumeratie acceptabila?...Si am o cunostinta care lucreaza in turism iar salariul pe care il ia... nu are cu ce sa se laude. Patroni(sic) de cartofi?Patronii de inghetata? Pai de aceea pe fiecare aparat de inghetata scrie : "angajez...". Incurcati mancarurile....Ar fi fost interesant sa ma uimiti cu un exemplu de salariu in Horeca pentru cei cu functie de executie,chelner, piccolo, ajutor bucatar,etc. care castiga bine,nu salarii de cacao...! Eu v-am dat exemplul clar al unei situatii cunoscute de mine.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.09.2019, 13:54)
Anodin... raspunsul este din pacate destul de simplu. Desi ambele slujbe sunt din domeniul serviciilor, una in IT, alta in turism, conteaza mai mult clientul si tipul lui. IT-istii servesc in principal firme care isi trec cheltuielile cu IT-ul in bilant. Si mai ales firme din Occident sau firme de stat. Care platesc banii multi. Un angajat din turism are drept clienti niste romani medii, cu salariu mediu, pentru ca nu vorbim de un angajat intr-un club/hotel de fite. Acela castiga din ciubuc mai mult.
Un IT-ist este exact ca un angajat HoReCa, furnizand servicii, dar unor occidentali cu buzunare mai pline. Si face acest serviciu stand in tara. Un angajat HoReCa trebuie sa plece din tara pentru a-l servi pe acelasi client occidental. O diferenta de 3x sau 4x este astfel explicabila intre veniturile celor doi angajati prin buzunarele mai grase are vesticilor (salariul mediu este de 3x-4x mai mare in Vest).
1.6. jjj (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de o în data de 07.10.2019, 20:27)
ca in tara au toti case... tu stai cu parintii?
1.7. gandire de 2 lei (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de o în data de 07.10.2019, 20:30)
pai in it aia iau 8000-9000 net/luna exact cat ia unu in turism tot anu...cam atat sunt de zgarciti