-------------
Actualizare 20:50 Iohannis a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pe 2014
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pe 2014, care menţionează că instituţia a acţionat, în anul care a trecut, ca instituţie integratoare a politicilor de securitate, prin coordonarea unitară a activităţilor de apărare a ţării şi securitate naţională, arată un comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele României a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pentru anul 2014, în temeiul prevederilor Art. 65, alin. (2), lit. g) din Constituţia României şi ale Art. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Raportul a fost transmis Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului, respectiv Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor.
"Dinamica evenimentelor din mediul internaţional de securitate, desfăşurate în anul 2014 la graniţa estică a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, precum şi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, au avut implicaţii politice şi politico-militare deosebite la nivelul NATO şi al Uniunii Europene şi, deopotrivă, pentru România, influenţând în mod semnificativ atitudinea şi măsurile întreprinse de către statele membre ale celor două organizaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză apărute", potrivit sursei citate.
Anul trecut, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în exercitarea prerogativelor conferite de către Constituţia României şi legislaţia în vigoare, prin tematicile analizate şi hotărârile adoptate, a acţionat ca instituţie integratoare a politicilor de securitate, mai arată Administraţia.
În acest sens, s-a urmărit coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, respectarea angajamentelor României în cadrul NATO, precum şi creşterea siguranţei cetăţenilor.
(Alexandru Costea)
------------
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat ieri propunerile Prim-ministrului Victor Ponta referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în perioada mai-iunie 2015, a unor forţe şi mijloace ale armatei portugheze, având în compunere patru aeronave F16 Falcon şi personalul aferent (aproximativ 150 militari şi civili), în scopul pregătirii şi desfăşurării misiunilor de Poliţie Aeriană NATO. Preşedintele României va informa Parlamentul cu privire la decizia luată, în condiţiile legii.
Preşedintele Klaus Iohannis a scris, ieri, pe Facebook, că în CSAT s-a evaluat conflictul din Ucraina, arătând că, după mai bine de o jumătate de secol de pace, în apropierea graniţelor noastre, sunt ucişi oameni, iar ţara noastră are tot interesul ca acest conflict să se rezolve în mod paşnic.
"România se află la aproximativ 300 de km de Crimeea, locul unde a început anul trecut modificarea graniţelor stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial", a scris şeful statului pe pagina de socializare.
Potrivit lui Klaus Iohannis, "avem tot interesul ca orice conflict din această parte a Europei să se rezolve pe cale paşnică".
Sprijinul consecvent al României pentru Ucraina, de la declanşarea crizei, a marcat o deschidere fără precedent a autorităţilor de la Kiev faţă de cooperarea bilaterală cu ţara noastră, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
De asemenea, membrii CSAT au luat în discuţie stadiul proceselor de asociere politică şi economică cu Uniunea Europeană şi stadiul demersurilor de integrare euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest. Aceştia au apreciat că, anul trecut, s-au înregistrat progrese privind parcursul european al acestor state. Totodată, membrii Consiliului au considerat că regiunea Balcanilor de Vest trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă. Exercitarea de către România a rolului de pivot al NATO şi UE în regiune va contribui, la momentul oportun, şi la acceptarea de către partenerii occidentali a includerii Republicii Moldova în pachetul de extindere care are în vedere Balcanii de Vest.
O altă temă de pe agenda şedinţei CSAT a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României, pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022. Membrii Consiliului au concluzionat că, în anul 2014, România a continuat respectarea angajamentelor asumate în cadrul organismelor internaţionale de securitate, simultan cu reducerea contribuţiei cu forţe în teatrele de operaţii.
Membrii Consiliului au remarcat că decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017, urmare a consensului obţinut din partea tuturor partidelor parlamentare, va asigura revigorarea programelor majore privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României şi va reprezenta şi o oportunitate certă pentru industria de apărare.
Următoarea temă a CSAT a constituit-o avizarea proiectului de lege privind planificarea apărării. Membrii Consiliului au apreciat că această lege urmăreşte eficienţa procesului de planificare a apărării, concentrat asupra dotării militare, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării şi asigurării coerenţei acestora cu planificarea din celelalte state NATO şi UE.
Referitor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare desfăşurate în anul 2014, membrii Consiliului au fost informaţi despre concluziile raportului prezentat şi propunerile Guvernului de îmbunătăţire a activităţii instituţiilor implicate.
În continuare, membrii Consiliului au analizat şi aprobat raportul privind activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, în anul 2014, instituţie al cărei obiectiv general a constat în dezvoltarea capacităţii de răspuns la incidente de securitate cibernetică şi a relaţiilor de cooperare cu entităţi naţionale sau internaţionale, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii cibernetice.
• Şeful FBI, în vizită în ţara noastră
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit ieri cu directorul FBI, domnul James Comey, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Au fost trecute în revistă probleme de interes comun, în spiritul cooperării care există între serviciile de informaţii ale României şi FBI. România şi Statele Unite ale Americii trebuie să facă faţă unor noi provocări de securitate generate, spre exemplu, de terorism sau criminalitatea cibernetică şi, tocmai de aceea, serviciile de informaţii trebuie să fie pregătite să răspundă unor asemenea riscuri, mai arată Administraţia Prezidenţială.
Alături de colaborarea în plan militar, cooperarea în zona de contrainformaţii şi a instituţiilor de aplicare a legii reprezintă un element cheie al parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.