Partidul Social Democrat a supravieţuit unei crize interne extrem de grave, cel puţin pentru moment. Cunoscută de ani de zile, în cercurile politice, ca o confruntare între generaţiile din partid, criza a avut aspectul unei răfuieli între clanuri mafiote şi a arătat puterea PSD, în relaţie cu instituţiile statului. În fapt, instituţiile nu contau, cât timp partidul nu supravieţuia, iar din această perspectivă trebuie înţelese următoarele mişcări ale lui Liviu Dragnea în relaţia cu statul.
Ca şi lupta anticorupţie sau orice altă provocare la adresa clasei politice din ultimii douăzeci de ani, perspectiva PSD e simplă: noi facem statul, noi suntem realitatea şi Adevărul, nu ne face nimeni pe noi. Apartenenţa la PSD este similară cu crezul într-un cult - păgân pentru noi, cât se poate de creştin pentru ei: Cultul PSD.
Câteva porunci trebuie scrise aici şi înţelese, ca în orice analiză care priveşte PSD-ul. Partidul roşu este mai mult decât o structură politică, el este o realitate trăită şi simţită de membrii săi, care construiesc o familie extinsă. Ca membru, eşti înscris într-o sumă de acorduri nescrise, subînţelese şi rezultate dintr-o tranziţie greoaie spre democraţie. Partidul este singurul care te ajută. Partidul te creşte, acolo unde alţii se zbat să supravieţuiască, de zeci de ani. PSD-ul este un mecanism organizat de evoluţie socială care dă rezultate, acolo unde pensia este mică, serviciile sociale sunt puţine sau proaste şi golful dintre rural şi urban cu greu poate fi navigat.
Ceea ce noi numim baroni locali sunt, în această viziune, şefi de filiale şi preoţii acestei religii. Ei ţin partidul, la nivel local, prin business-urile lor şi prin faptul că sunt responsabili pentru mii de slujbe. Partidul este viaţa, centrul, nucleul de la care radiază orice altceva. Este realitatea pentru sute de mii de membri în vârstă, majoritari din mediul rural, fără o educaţie deosebită. Aceşti oameni reprezintă, însă, majoritatea, în România - şi înainte să existe dezbaterile de seară de la televiziunile politice, adevărul se ia de la sediul PSD, de la preşedinte, prin relaţiile de familie şi cumetriile care s-au construit, în ultimele decade.
Încă din 2010, atunci când a preluat şefia PSD, Victor Ponta cerea reforma partidului, propulsat de o aripă tânără din PSD. Victor Ponta înţelegea realitatea PSD, a membrilor, dar trăia cu ideea că o anumită doză de urbanizare a electoratului era importantă. De altfel, vârsta membrilor PSD reprezenta o cursă perdantă, în orice situaţie. Moartea îl grăbea, iar nici Cultul PSD nu putea face minuni creştine. În plus, populismul stelar al lui Traian Băsescu şi sacrificiile făcute în timpul crizei economice mondiale invitau la declaraţii de un conservatorism nemaiauzit din perioade de tristă amintire. Aşa s-a născut sloganul "mândru că sunt român" şi campania electorală din 2014, care îl propulsa pe Ponta la Preşedinţie şi alături de care s-a alăturat orice patriotard de stânga, care l-ar fi făcut până şi pe Ceauşescu să dea aprobator din cap.
Dar Victor Ponta, procuror de meserie, a înţeles şi că jocul trebuie jucat într-o măsură europeană, că presiunea partenerilor externi nu poate fi ignorată. Lupta anticorupţie, atât de dragă cancelariilor europene, nu avea cum să se oprească, dacă se dorea evoluţia ţării. Însă a pierdut alegerile pentru preşedinte, chiar dacă a atras electorat nou. Ponta speriase, cu ceauşismul aferent, pe toţi cei care fugeau de aşa ceva, în străinătate sau în propriile realităţi. Ca o confirmare, cu puternice valenţe anticomuniste şi anticorupţie, în cea mai puternică refulare publică împotriva politicienilor de la Revoluţie, Victor Ponta pica, un an mai târziu pe altarul dezastrului de la Colectiv; dar pica, în fapt, din voinţa PSD, mai exact a lui Liviu Dragnea. Trădase partidul cu progresismul său deşănţat, în care jocul se rotea în jurul luptei anticorupţie.
Liviu Dragnea l-a debarcat pe Victor Ponta şi a condus, apoi, partidul, la cel mai bun scor politic din ultimele decade. Ideea că partidul te protejează, te creşte, că PSD-ul reprezintă România, că ţara este PSD a prins noi energii. Dar nici domnul Dragnea nu era zeu, ci doar înalt preot al Cultului. Sevil Shhaideh nu i-a fost acceptată, ca propunere de premier. Partidul nu accepta chiar atât de multă putere concentrată într-un singur om. Sorin Grindeanu a urmat, ca un compromis cu baronii-preoţi cărora tocmai noua realitate le dădea putere.
Sorin Grindeanu a reprezentat, din această perspectivă, o unealtă în mâna unor forţe mai mari, chiar de la bun început. Pus în faţa stilului dictatorial al lui Liviu Dragnea, a rezistat unei alte perspective asupra partidului, asupra Cultului. La Revoluţie, Liviu Dragnea avea 27 de ani. Sorin Grindeanu abia împlinea 16 ani. Sunt generaţii diferite, care-l împing pe Sorin Grindeanu mai degrabă spre tabăra Ponta, care-şi lingea încă rănile, aşteptând momentul oportun.
Situaţia s-a precipitat, mai ales cu intrarea lui Klaus Iohannis în campanie electorală, folosindu-se din plin de puterile Preşedinţiei. Vizita întreprinsă în SUA şi succesul răsunător al acesteia au grăbit calculele. Un lucru era cert: Liviu Dragnea ar fi candidat pentru postul suprem în stat, ar fi făcut ceea ce Victor Ponta nu reuşise - şi ar fi făcut-o cu exactitatea unui inginer-dictator. Sorin Grindeanu a fost ultima suflare a unei aripi reformiste din PSD, aproape fără voie. Strâns de obligaţiile instituţionale, înţelegând aceeaşi realitate pe care Victor Ponta o cunoştea, acum ceva ani, premierul a trădat Cultul, Crezul PSD. "Guvernul nu este al PSD, este al României," a declarat ereticul! În fapt, era un risc.
A fost nevoie ca PSD-ul să-şi pice propriul Guvern, pentru ca Liviu Dragnea să se asigure că nu există riscuri în această nouă optică. A fost necesară uciderea unei idei, a faptului că PSD-ul are nevoie să fie reformat. PSD-ul există şi trăieşte în felul lui. Se primesc propuneri, nu se primesc forţări. Mai degrabă acceptă o mână forte care să-l ghideze, decât o ceată de politicieni tineri care vor să-l schimbe.
A fost nevoie de un outsider al partidului, dar de un om de stânga, de un Liviu Dragnea, ca să salveze unitatea celui mai mare, eficient şi puternic partid din România, aşa cum îl văd înalţii preoţi ai Cultului. Ruperea PSD ar fi însemnat slăbirea unui contract social pe care statul român nu îl oferă, dar care hrăneşte însuşi individualismul românesc şi pe care PSD îl are căpuşat într-un mod extrem de profesionist. Cum să rupi aşa ceva? Nimeni nu îndrăzneşte asta!
Chiar dacă victoria domnului Dragnea nu a fost fără sacrificii, cu o lovitură puternică dată imaginii PSD, partidul său recompensează câştigătorii. Preşedinţii PSD sunt canibalizaţi doar în urma lipsei de performanţă la urne, nicidecum pentru că au târât partidul prin a nu ştiu câta reconfirmare a imaginii de partid-stat, nereformabil şi cripto-comunist. Cum? Nu se ştia deja? Pentru membrii PSD din provincie, tot ce contează este păstrarea stării de fapt. Există mândrie în asta, există tradiţie, există viaţă.
Tristeţea acestei realităţi, pentru restul românilor, este copleşitoare. Oameni care ieşeau în stradă pe ger şi cereau demisia premierului Grindeanu cu incisivii lungiţi de ţurţuri se bucurau, câteva luni mai târziu, că PSD-ul poate se reformează, poate se schimbă. Sorin Grindeanu devenea, pentru câteva momente glorioase, un simbol al schimbării. Ardeleanul avea o şansă.
Trăim o polarizare ireversibilă a societăţii, cu doar un an înainte de Centenarul Marii Uniri. În acest Cult PSD, Liviu Dragnea prinde puteri supranaturale. Membrii PSD ar putea crede, chiar, din aceleaşi energii şi legende păgâne ale perioadei de Sânziene, că Liviu Dragnea a realizat imposibilul: a oprit soarele pe cer.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 09:52)
Completeaz[ analiza cu alternativa la PSD și te vei lumina singur de ce un partid de rudimentari, condus de un mediocru, va câștiga alegerile din România mulți ani de acum înainte.
1.1. Alta analiza (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 13:38)
Remarca ta retorica nu trece proba practica. Votantii nostri au alte repere principale, vezi opinia 2. Ar trebui sa fie un al doilea soare pe cer, sa le promita ceva si mai frumos. Din pacate, pentru perioade lungi, oamenilor le place sa fie mintiti...frumos. Sa nu uitam ca socialismul a fost verosimil timp de aproape 40 de ani, pana au aparut presiuni majore. Chiar si-atunci, schimbarea a fost cu ajutor. Dupa 27 de ani sunt multi nostalgici, plus o generatie noua care crede in aceleasi minciuni. Ce spun este ca suntem intr-un circuit cu iesiri limitate. Cea mai daunatoare constructie politica recenta a fost USL, care a amestecat complet perceptiile despre stanga si dreapta, asa rudimentare cum erau ele la momentul respectiv. La final USL s-a dovedit piatra de moara pentru PNL, deoarece PSD a avut abilitatea sa mute toata raspunderea guvernarii de criza si a derapajelor basesciene catre fostii parteneri de USL. OK, asta e politica. Revenind la promisiunile fundamentale, probabil ca PNL va reveni in joc, iar USR isi va defini un mesaj strategic si o linie de actiune, nu doar de contemplare. Iar PSD va esua economic, deoarece a promis prea multe lucruri irealizabile in contextul curent. Insa miza acuta nu e asta, ci e chiar esenta articolului: PSD trebuie sa pastreze niste aparente pana la prezidentiale. Iar pana atunci este critic ca Dragnea sa nu fie condamnat...inca o data, conditie eliminatorie pentru participarea sa la campania prezidentiala. Restul e...dupa virgula zecimala.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 14:28)
În 2008, când s-a împlinit visul lui Băsescu, un guvern PDL-PSD, Băsescu a promis majorări salariale în numele PDL-ului pe care-l susținea din funcția de președinte al PDL și al României.
În 2010, după ce s-a dispensat de PSD de la guvernare, Băsescu/PDL le-au oferit românilor austeritate și tăieri salariale într-un an în care veniturile la buget au crescut.
Uite că retorica mea a trecut și proba practică. Românii au fost țepuiți masiv.
E număr întreg, pozitiv, de partea PSD, și negativ masiv, de partea Băselii.
1.3. Erori narative (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 16:37)
In primul rand disputa politica nu se rezuma la psd versus basescu. Basescu nu e intruchiparea alternativei la PSD. De fapt asta a fost cheia aparitiei usl, o alianta impotriva lui basescu, alianta din care a facut parte PNL. PNL chiar si dupa fuziunea cu PDL nu este egal PDL. Este PNL.
Basescu a fost pentru PDL un dictator, ceea ce este Dragnea pentru PSD in acest moment. Ce ar trebui sa reinterpretam din logica ta este ca romanii sunt tepuiti de dictatori, nu conteaza de care parte a spectrului politic se afla. Si asta va trebui sa evitam in viitorul apropiat, cu mai multe sanse decat in al doilea mandat al lui Basescu. PNL nu are in acest moment un lider cu porniri dictatoriale. Nici USR. In fine, la USR nici nu stiu cine-i lider in prezent, dar nu e relevant. PSD are. Aici e problema cea mai mare. Avem un istoric masiv de suportabilitate dictatoriala, care ne blocheaza, ca popor, nu ca individualitati, sa iesim din saracie si din umilinta. Dej, Ceausescu, Iliescu, Basescu. Cu Dragnea la cotitura. Liderii "nepotriviti" au iesit rapid din istorie: Constantinescu invins de sistem, iar "one-night stand"-ul lui Geoana, conform regulii, nu se pune. Sarpele cu ochelari Ponta nici n-a apucat sa muste cu venin, saracul... Sarpele galben de Teleorman si-a revendicat serparia.
Daca vrei iti mai aduc argumente: atat Basescu, cat si o parte considerabila din PDL, au provenit din PSD, nu din PNL. E drept ca a existat si aripa Stoica, dar asta a fost tarziu. Iti amintesti desprinderea din PSD (nu mai retin exact cum se numea fix in acel moment, daca era psd sau pdsr), apoi etapa intermediara cu "Petre, esti cel mai bun! Ha ha ha ha". Mult mai tarziu a venit orientarea de centru-dreapta, de conjunctura - afilierea europeana. Cum si Dragnea a fost PDL-ist pana sa-si fac traiectorie in PSD. Asadar chestia cu visul lui Basescu de guvern PDL-PSD nu are mare relevanta. Cum nici acum alaturarea PNL de PMP sau Basescu nu trebuie luata in calcul. Mai mult chiar, in perioada disputelor privind oug 13, Basescu si-a vazut interesul langa PSD, nu langa restul opozitiei.
In concluzie, nu mai vreau sa mai vad sau sa mai aud aceasta alaturare Alternativa/Ceilalti = Basescu. Deoarece este falsa in mod logic!
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Pontierul de la pod în data de 26.06.2017, 17:40)
"Podul" lui Dragnea s-a daramat...
Vom face altul pe Ram in jos,
Altul mai trainic si mai frumos.....
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 17:44)
.... Basescu nu e intruchiparea alternativei la PSD....
Ba da; in momentul de fata doar o coalizare in jurul lui Basescu premier poate fi alternativa la PSD.
Doamne ajuta!.
1.6. PSD (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 17:47)
Glontul a trecut
Glontul pe la urechea PSD-ului a trecut: razant, ricosat de actiunea lui Grindeanu. De aceasta data glontul era pe teava votantilor PSD: cei care au sustinut partidul la bine si la rau, cei care voteaza ordonat inca din 1990.
Cresterea pensiilor si salariilor a fost trecuta in Programul de guvernare. 1 iulie era vazuta ca o data .... de sarbatoare pentru milioanele de bugetari.
Amanarea cresterilor salariale incepand cu 1 iulie se putea face doar printro lovitura de maestru, cum numai cei din PSD puteau sa faca. Acoperi un mare scandal cu un scandal si mai mare. Asadar au sacrificat 2 oameni pentru interesul partidului. Fara acest sacrificiu PSD-ul risca sa scoata in strada nu oamenii corporatiilor, nu tinerii satui de baroni si promisiuni mincinoase, de aceasta data era altfel: in strada ar fi iesit alegatorii, cei care nu stiu cine e Soros si de ce le-a dat numai celor care au stat in frig bani, uneori caldura e mai problematica decat frigul
MIscarea Grindeanu a salvat PSD-ul. Urmeaza ca noul prim-ministru sa ne prezinte un program de guvernare in care cele 5% crestere economica vor fi istorie, noul Guvern va aduce bunastare si crestere de 2 cifre( sper sa nu fie cele de dupa virgula)
Psd se mentine in sondaje acolo sus la 45% si va mai sta acolo o perioada .... mai mica sau mai mare, asta depinde de cei din Opozitie
USR si PNL pot rapune PSd, cu o conditie: SA FIE DESTUL DE NEBUNI PENTRU A PROPUNE UN ALT FEL DE POLITICA... si asta repede, urgent
Oameni tineri, motivati, un guvern din umbra care sa monitorizeze si sa creasca pana la urmatoarele alegeri
Zile senine sa avem
2. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 26.06.2017, 10:35)
Un articol foarte bun; surprinde cu adevarat modul PSD de a fi: daca pupi ghiulul ai protectie -daca musti mana cu ghiulul esti "evacuat" prin colonul PSD. Un articol scris bine, nepretentios. Bravo. Ce-mi pare mie rau este ca votantii PSD-oamenii obisnuiti de pe strada- se lasa "sedusi" de aceasta cooperativa formata de esaloanele 2 si 3 din partid, adica acei functionari marunti din teritoriu care gasesc un scop din a face parte din "structuri". Nevoia de apartenenta la un grup (Maslow) functioneaza foarte bine in PSD. Pe exact acelasi esafodaj ar fi putut sa capitalizeze si prostii mei de dreapta daca n-ar fi fost prea preocupati cu propriile egouri. Iliescu a fost cel care a inteles cel mai bine ca baza partidului este in teritoriu si nu in Bucuresti: acei oameni care tin cultul PSD - cum bine spune autorul- la nivel de mod de a fi. Inca o data, un articol foarte bun; de obicei sunt critic si greu ma multumeste un articol in presa scrisa, dar acesta surprinde adevarul cu candoare, as putea spune.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 14:32)
Situația a fost similară cu cea a relației Constantinescu-Radu Vasile.
Radu Vasile și-a dat demisia. Nu primise ordin să aștepte moțiunea pentru a rupe bucăți din PNȚcd.
De bine ce au guvernat, PNȚcd nu mai există.
Cazul avea să se repete mai târziu cu PDL. :)
3. Intradevar,
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 26.06.2017, 11:46)
"Membrii PSD ar putea crede, chiar, din aceleaşi energii şi legende păgâne ale perioadei de Sânziene, că Liviu Dragnea a realizat imposibilul: a oprit soarele pe cer. "
Deocamdata lucrurile sunt in echilibru instabil. Este posibil ca odata cu aparitia nerealizarilor, a tergiversarii adoptarii promisiunilor minunate din Programul de guvernare "O mie si una de nopti", sa apara neincrederea, echilibru sa primeasca un bobirnac si toata sandramaua sa se darime.
4. Misterele geografiei
(mesaj trimis de giga în data de 26.06.2017, 12:29)
Grindeanu nu e ardelean , e banatean.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 14:30)
Bănățenii sunt moldoveni, evident.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2017, 17:49)
Ba chiar basarabeni.