Cum scăpăm de UDMR?

M-am gândit să încep editorialul acesta astfel: "Una dintre marile dezamăgiri ale politicii de după 1989, UDMR...". Însă m-am răzgândit imediat. Scena noastră politică este populată masiv cu incompetenţi, cu agramaţi şi cu penali. Senzaţia generală este una de mlaştină insalubră. Despre ce "dezamăgire" să fie vorba aici?

Prin anii '90, UDMR-ul făcea, totuşi, o figură aparte. Politicienii săi păreau "mai spălaţi", mai raţionali. Acum realizez că era, în bună măsură, o iluzie optică. Acelea erau timpuri în care prin Parlament tropăiau partide ultra-naţionaliste precum PUNR sau PRM. Pe lângă personaje bizare precum popa acela cu barbă (i-am uitat numele), cei de la UDMR păreau frecventabili.

Slavă Domnului pentru că am scăpat, deocamdată, de această ruşine, a formaţiunilor care se identifică cu un naţionalism de cazarmă. Din păcate, s-a ajuns aici cu un preţ foarte mare. Partidul Social-Democrat a preluat o parte a acestui electorat şi unele dintre temele camarazilor lor de la PRM. Să nu ne abatem însă de la subiect...

Cred că acum lucrurile sunt clare. UDMR este un fel de PSD de limbă maghiară. În nenumărate rânduri UDMR a votat în favoarea unor legi atroce. A sprijinit guvernări iresponsabile. Are sau a avut în rândurile sale personaje penale precum Marko Attila, care fuge de Justiţie. UDMR a devenit partidul-balama indispensabil pentru oligarhia românească.

Prin urmare: cum scăpăm de UDMR?

Dar mai înainte, să lămurim ceva. Departe de mine de a susţine că maghiarii nu ar trebui să aibă un partid, sau mai multe, care să le reprezinte interesele. Iar unele dintre cauzele lor sunt de luat în seamă. Însă UDMR nu este acest partid. Teme precum autonomia sunt folosite cinic de un mic grup de lideri dispuşi la tot felul de compromisuri.

Aşadar, iată modesta propunere. Partidele parlamentare ar trebui să facă un pact pentru izolarea UDMR. În prezent, şi PSD şi PNL plănuiesc să atragă de partea lor UDMR. Însă asta presupune costuri mari. Nu cred că este în interesul nici unuia dintre aceste partide să continue o astfel de relaţie.

Ce ne facem însă cu coşul de voturi pe care UDMR îl pune, regulat, pe taraba Parlamentului? Principalele partide ar putea semna o înţelegere care să scoată complet din joc această marfă. Scopul unui vot în Parlament este acela de a se stabili cine are majoritatea. Propun ca această majoritate să fie calculată întotdeauna, înainte de voturile importante, scăzându-se din total voturile UDMR.

Practic vorbind, se poate constitui o comisie cu membri ai tuturor partidelor care ar fi parte a acestui pact. Înaintea unui vot important, comisia se poate întruni pentru a calcula majoritatea necesară, fără voturile UDMR. Iar în cazul în care UDMR îşi propune, ca printr-o acrobaţie parlamentară, să schimbe această majoritate, partidele să îşi ia angajamentul să respingă manevra. Spre exemplu, Opoziţia să renunţe la o măsură de cenzură care ar trece doar cu sprijinul UDMR. Iar Puterea să renunţe să adopte o lege sau să facă o numire care care ar trece doar cu sprijinul aceluiaşi UDMR.

O spun clar: aş propune aceeaşi schemă şi dacă în Parlament ar intra un partid românesc ultra-naţionalist şi care şi-ar propune să joace rolul de partid-balama. De fapt, scenariul acesta nu este exclus. Fostul Prim-ministru, plagiatorul VV Ponta, umblă să îşi facă partid şi, după semnalele pe care le emite, doreşte să pescuiască în aceeaşi baltă precum fostul său tovarăş de drum, CV Tudor. (Impresia mea este că nu este exclus să reuşească, iar PSD-ul să se scindeze).

Altă posibilitate ar fi fost ca UDMR-ul să cadă sub pragul de 5% şi să aibă soarta PNŢ-CD-ului. "Viaţa decide!" - cum ar fi spus un clasic al ecosistemului de partide din România. Însă, din câte ştiu, varianta asta nu merge datorită unei prevederi din legea electorală, pragul electoral "alternativ". (Vrea cineva altă dovadă că democraţia, în România, este o mascaradă?).

În fine, dacă tot vorbim despre alegeri, să spunem că altă posibilitate ar fi adoptarea unei alte legi electorale. Una în care să existe colegii electorale foarte mari, în care UDMR-ul să nu poată obţine majoritatea. Asta ar presupune însă reducerea drastică a numărului de parlamentari. (O cauză pe care o susţin).

Asanarea vieţii politice din România este absolut necesară. Suntem traşi în jos, ca ţară, de o clasă politică de o calitate lamentabilă.

Eliminarea influenţei partidelor-balama ar putea fi o cauză utilă actualelor partide mari. Însă ar fi şi mai utilă alegătorilor. Partidele-balama au o inflluenţă disproporţionată în raport cu susţinerea lor electorală reală. Despre ce democraţie vorbim atunci când un partid cu 5% decide soarta unei majorităţi? Iată şi unul dintre motivele pentru care susţin, ca o chestiune de principiu, un sistem electoral majoritar, în locul celui (relativ) proporţional de acum. Dar aceasta este o altă poveste. Concluzia de acum este simplă: UDMR trebuie izolat în Parlament, până la votarea unei legi electorale care să o lase la vatră.