Cum va ieşi Cehia din capcana banilor ieftini?

Experimentul monetar fără precedent pentru una dintre cele mai dinamice economii din Europa Centrală şi de Est se apropie de sfârşit.

În ultimele luni, Banca Naţională a Cehiei (BNC) a anunţat că renunţă la cursul fix al coroanei faţă de euro, iar apoi a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată din 2008, de la 0,05% până la 0,25%.

Măsurile adoptate de banca centrală după intrarea în recesiune în 2009, când PIB-ul a înregistrat o contracţie de 4,8%, au avut ca scop stabilizarea economiei şi reluarea creşterii. În acelaşi timp, guvernul a adoptat un program de stimulare fiscală, care a condus la creşterea accelerată a datoriei publice, cu 16% în 2009 şi 13% în 2010.

O creştere similară celor 5 ani care au urmat intrării ţării în UE, când media anuală a depăşit 5%, nu a mai fost, însă, posibilă. Dimpotrivă, economia Cehiei a intrat într-o nouă recesiune în 2012 şi 2013.

În termeni reali, Produsul Intern Brut a revenit doar în 2014 la nivelul din 2008, iar până în 2016 creşterea a fost de 8,6%, în condiţiile în care PIB-ul nominal a crescut cu 18,6%. În aceeaşi perioadă, 2008 - 2016, datoria publică a crescut cu 52,5%, iar bilanţul băncii centrale cu aproape 184%.

Reducerea agresivă a dobânzii de politică monetară, care a ajuns la 1% în decembrie 2009, de la 3,75% în iulie 2008, iar apoi a coborât până la 0,05% în noiembrie 2012, a contribuit decisiv la stimularea creditului neguvernamental, în special a creditului acordat gospodăriilor populaţiei (vezi graficul 1).

De peste 7 ani, dobânda reală de politică monetară este negativă (vezi graficul 2), situaţie care a condus la crearea condiţiilor pentru creşterea accelerată a creditului ipotecar, a cărui dinamică a început să îngrijoreze autoritatea monetară încă de anul trecut.

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că preţurile de consum şi-au accelerat creşterea anuală până la 2,5% în iulie 2017, după ce s-au menţinut peste ţinta de inflaţie a băncii centrale, de 2%, de la începutul anului.

În octombrie 2016, Reuters scria că "piaţa imobiliară din Cehia este alimentată de creditul ieftin şi pune în alertă banca centrală".

Ultimul raport asupra stabilităţii financiare de la BNC arată că piaţa imobiliară rezidenţială este "moderat supraevaluată", după ce preţul mediu al apartamentelor a crescut cu 15% în 2016. Această creştere a fost posibilă în condiţiile în care valoarea creditelor ipotecare noi a fost de aproape trei ori mai mare decât în 2009.

"Principalul risc îl reprezintă continuarea spiralei dintre preţurile de pe piaţa imobiliară şi creditul ipotecar", a mai avertizat banca centrală.

Jan Frait, conducătorul departamentului de stabilitate financiară din cadrul BNC, a declarat pentru agenţia de ştiri că "unele gospodării plătesc mai mult de o treime din venitul lunar pentru credite, o situaţie frapantă în condiţiile unor dobânzi aflate la minime istorice".

Îngrijorarea autorităţii monetare nu s-a concretizat, din păcate, prin creşterea substanţială a dobânzilor, ci s-a rezumat la o serie de măsuri de politică macroprudenţială, a cărei eficienţă a fost pusă sub semnul întrebării, încă din toamna anului 2015, de Stefan Ingves, guvernatorul Băncii Suediei şi preşedintele Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară din cadrul BIS (Bank for International Settlements).

Astfel, amortizorul anticiclic de capital a fost majorat la 0,5% în ianuarie 2017, după ce a fost menţinut la 0% de la introducerea acestuia, în vara anului 2014, iar banca centrală a anunţat că va creşte până la 1% din iulie 2018.

Alte măsuri includ recomandările transmise băncilor comerciale, prin care este stabilit un avans minim de 10% pentru creditul ipotecar şi se limitează la 15% numărul clienţilor care pot primi credite ipotecare cu un avans de sub 20%.

Banca centrală a dorit ca recomandările să devină obligatorii, inclusiv cele privind gradul de îndatorare al gospodăriilor, însă un proiect de lege prin care i se acordau puteri sporite de reglementare a creditului ipotecar a fost respins în Parlament, pe fondul apropierii alegerilor legislative din 20-21 octombrie 2017.

Ce va urma? Doar noi avertismente din partea băncii centrale, fără acţiuni decisive în ceea ce priveşte dobânzile, mai ales că acum există şi un ţap ispăşitor odată cu respingerea legii "macroprudenţiale".

Eva Zamrazilova, economist-şef al Asociaţiei Băncilor din Cehia şi fostă angajată a băncii centrale, a declarat pentru Reuters că "atâta timp cât dobânda de politică monetară va rămâne aproape de zero, boom-ul imobiliar va continua" şi a precizat că doar o creştere a dobânzilor poate tempera piaţa imobiliară.

Dacă toată lumea ştie acest lucru, de ce este reticentă o bancă centrală independentă să facă ceea ce trebuie?

Să fie de vină incertitudinea cu privire la sustenabilitatea performanţei economice a Cehiei după trecerea la normalizarea cadrului de politică monetară şi teama că nu se mai poate ieşi din capcana banilor ieftini?