CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A DECIS: Legea securităţii cibernetice este neconstituţională

Curtea Constituţională a decis, ieri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT.

Plenul Curţii Constituţionale a analizat ieri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind securitatea cibernetică, obiecţie formulată de un număr 69 de deputaţi, aparţinând Grupului Parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.

Curtea Constituţională precizează, într-un comunicat de presă: "Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT".

De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28, referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Curtea Constituţională mai precizează: "Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a circumstanţelor în care este necesară notificarea, precum şi a conţinutului acesteia (art.20 lit.c), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)".

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Deputaţii PNL au contestat în 23 decembrie 2014, la Curtea Constituţională, Legea securităţii cibernetice, iniţiată de Guvern şi adoptată cu o săptămână înainte, în unanimitate, în plenul Senatului, deci şi cu votul favorabil al senatorilor PNL şi PDL.

Deputaţii liberali au arătat, în sesizarea de neconstituţionalitate a Legii securităţii cibernetice, că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

• Gorghiu, despre neconstituţionalitatea legii securităţii cibernetice: "Erau hibe de fond, sunt surmontabile"

Decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea Legii securităţii cibernetice nu este o surpriză, fiind "câteva hibe de fond, care sunt surmontabile", a declarat ieri Alina Gorghiu, co-preşedintele PNL.

Domnia sa a adăugat: "Pentru mine nu este o surpriză, am făcut această sesizare nu pentru că grupul PNL nu şi-ar dori să existe garantată securitatea cetăţenilor din România, nu pentru că nu ţinem cont de contextul în care se află România astăzi, de contextul internaţional, de contextul regional, ci am făcut-o tocmai pentru că suntem convinşi că putem oferi garanţii constituţionale şi pentru dreptul la viaţă, şi pentru viaţă privată, şi pentru corespondenţa privată. Putem oferi în mod egal garanţii constituţionale pentru absolut toate drepturile fundamentale".

• Sebastian Ghiţă: "Iresponsabilitate maximă"

Decizia privind neconstituţionalitatea Legii securităţii cibernetice reprezintă o dovadă de "iresponsabilitate maximă", pentru care "vom plăti toţi", consideră deputatul Sebastian Ghiţă.

Domnia sa a spus: "Dacă noi credem că trăim într-o lume idilică, unde nu există pericole de siguranţă a cetăţeanului, atunci ne înşelăm. Mă aşteptam ca personaje profund demagogice, precum Alina Gorghiu sau Ludovic Orban, să nu înteleagă şi să se folosească de orice prilej pentru a se erija în apărătorii drepturilor şi libertăţilor. Voi cere să fie primii acuzaţi şi huliţi public dacă, Doamne fereşte, ceva rău se întâmplă. Va trebui să le cerem să plece din viaţa politică. Dovedesc iresponsabilitate maximă şi, din păcate, vom plăti toţi. S-au folosit de minciuni publice şi au arătat că nu înţeleg ce prevedea acea lege. Au acuzat prevederi ce nu exista în lege. Am vorbit cu mulţi oameni simpli. Vor să-şi ştie viaţa şi familiile în siguranţă. N-au nimic de ascuns. N-au problemele politicienilor cu corupţia şi retrocedările. Doamna Gorghiu trebuie să înveţe că legile se fac pentru oameni şi nu pentru politicieni".