Curtea Constituţională: Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană la Justiţie

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat ieri existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedintele României în legătură cu numirea Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei. "În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 85 alin.(2) din Cons­tituţie, preşedintele României poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru. Primul-ministru este obligat să propună o altă persoană", se arată într-un comunicat de presă al CCR. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, este definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedintelui şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. La sfârşitul lunii ianuarie, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a transmis preşedintelui Curţii Constituţionale o sesizare prin care solicită să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi şeful statului, cauzat de refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de numire a Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei. Prin sesizare, se solicită Curţii Constituţionale, în numele Guvernului, să constate că refuzul preşedintelui de a o numi pe Norica Nicolai este neconstituţional. Tudor Chiuariu, cel care a elaborat sesizarea adresată Curţii Constituţionale, a declarat că aceasta este întemeiată, în principal, pe trei categorii de motive. Prima categorie se referă la decizia Curţii Constituţionale dată în cazul Cioroianu, care instituie expres principiul potrivit căruia preşedintele României nu are dreptul de a refuza numirea unui ministru. Consilierul Guvernului a precizat că preşedintele poate interveni în procedura de desemnare a unui membru al guvernului numai într-un singur caz excepţional, atunci când nu există un prim-ministru în funcţie sau când acesta este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia. "Preşedintele poate, cel mult, să ceară primului-ministru să reanalizeze propunerea făcută, lucru care s-a şi întâmplat, însă în momentul în care primul-ministru şi-a menţinut propunerea, dacă ar fi fost respectată decizia Curţii în cazul Cioroianu, preşedintele României ar fi trebuit să numească în funcţie persoa­na propusă de premier", a afirmat Tudor Chiuariu. Cea de-a doua categorie de argumente invocată în sesizarea Curţii Constituţionale de către Guvern se referă la principiul răs­punderii politice a Executivului doar în faţa Parlamentului şi "în nici un caz în faţa preşedintelui". "Din mai multe prevederi constituţionale se desprinde foarte clar faptul că primul-ministru este responsabil din punct de vedere politic numai în faţa Parlamentului, pentru toată activitatea Guvernului, aşadar inclusiv pentru desemnarea membrilor acestuia. Preşedintele poate interveni în procedura de desemnare a unui membru al Guvernului numai într-un singur caz excepţional, atunci când nu există un prim-ministru în funcţie sau când acesta este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, şi atunci preşedintele desemnează un prim-ministru interimar. În toate celelalte cazuri, prevederile constituţionale sunt foarte clare: preşedintele nu se poate ames­teca în desemnarea Guvernului", a mai precizat fostul ministru al Justiţiei. A treia categorie de argumente expusă în sesizarea Curţii este legată de atribuţiile constituţionale ale preşedintelui României."Noi considerăm că preşedintele şi-a încălcat atribuţiile constituţionale prevăzute de art. 80, alin. 2, din Legea fundamentală astfel: deşi avea obligaţia de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice, preşedintele a perturbat grav activitatea uneia dintre acestea, şi anume Ministerul Justiţiei", a spus consilierul primului-ministru. El a subliniat că perturbarea activităţii Ministerului Justiţiei s-a produs mai ales având în vedere rolul constituţional şi legal complex al acestei instituţii, precum şi angajamentele externe ale României legate de acest domeniu, "acţiunea neconstituţională a preşedintelui afectând, sub multiple planuri, actul de guvernare". Tudor Chiuariu a adăugat că tot cu privire la art. 80, alin. 2, "deşi are obligaţia de a veghea la respectarea Constituţiei, preşedintele nesocoteşte în mod flagrant prevederile acesteia referitoare la numirea în funcţie a miniştrilor, aşa cum au fost interpretările deciziei Curţii Constituţionale". "Fiindcă este vorba de numirea în funcţiile publice, Curtea a statuat, printr-o altă decizie - numărul 384 din 2006-, când numirea de către preşedinte în funcţiile publice reprezintă o obligaţie şi, în niciun caz, un drept care eventual ar putea fi exercitat discreţionar după bunul plac al preşedintelui. În concluzie, în opinia Guvernului este de netăgăduit că refuzul preşedintelui de a-şi îndeplini atribuţiile constituţionale a generat un conflict juridic de natură constituţională", a menţionat Chiuariu. Premierul Călin Popes­cu-Tăriceanu a mai sesizat Curtea Constituţională într-un caz similar, la începutul lunii martie 2007, după ce preşedintele Traian Băsescu refuzase să-l numească pe Adrian Cioroianu în funcţia de ministru de Externe. La acel moment, Curtea a statuat că preşedintele nu are drept de veto la numirea unui ministru. Preşedintele Traian Băsescu i-a solicitat primului-ministru să renunţe la propunerea de numire în funcţia de ministru al Justiţiei a Noricăi Nicolai, pe motiv că aceasta nu îndeplineşte criteriile legale pentru această funcţie. Şeful statului a invocat două aspecte din dosarul profesional al Noricăi Nicolai: în 1987, pe vremea când era procuror, Norica Nicolai a instrumentat un dosar penal în urma căruia o persoană nevinovată ar fi fost condamnată şi încarcerată, iar după Revoluţia din 1989, deşi avea calitatea de procuror, Norica Nicolai a reprezentat un cetăţean străin într-un proces de adopţie. Nicolai a respins argumentele invocate de Băsescu."O minciună sfruntată", a spus ea referindu-se la situaţia din 1987, cu precizarea că, dacă cineva ar fi făcut acest lucru, cu siguranţă nu ar fi scăpat de rigorile legii. În ceea ce priveşte situaţia din 1991, vicepreşedintele PNL a susţinut că nu a încălcat legea. Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat că îşi menţine propunerea ca Norica Nicolai să preia portofoliul Justiţiei, pentru că îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi numită în această funcţie. În prezent, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, deţine interimar funcţia de ministru al Justiţiei.