Curtea de Apel Ploieşti a respins contestaţia depusă de avocaţii lui Sebastian Ghiţă

Curtea de Apel Ploieşti a respins, luni, definitiv contestaţia depusă de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal de către procurorii DNA. În plus, judecătorii CA Ploieşti au admis contestaţia DNA şi au dispus arestarea şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în condiţiile în care instanţa de fond considerase că nu există suficiente probe pentru această infracţiune şi a emis mandatul doar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au respins definitiv, luni, contestaţia înaintată de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la mandatul de arestare preventivă emis în 15 martie de Tribunalul Prahova, în al cincilea dosar de corupţie în care fostul deputat este urmărit penal pentru infracţiuni de trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat.

În soluţia dată de instanţă se arată, citată de News.ro: "Dispune arestarea preventivă a inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.1 Cod penal şi art.5 alin.1 Cod penal, pe o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. Reţine şi dispoziţiile art.223 alin.1 lit.a Cod proc. penală ca temei juridic al arestării preventive a inculpatului pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului".

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au decis să admită solicitarea procurorilor DNA de emitere a mandatului de arestare în lipsă pentru toate cele trei infracţiuni pentru care a început urmărirea penală, respectiv trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat. Decizia a fost luată în contextul în care instanţa de fond, Tribunalul Prahova, dispusese emiterea mandatului de arestare doar pentru primele două infracţiuni, considerând că nu există suficiente indicii că Ghiţă ar fi săvârşit-o şi pe cea de a treia, respectiv constituirea unui grup infracţional.

În soluţia instanţei se mai precizează: "Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 alin.1 Cod penal cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal. În baza art.425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b Cod proc. penală respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian împotriva Încheierii nr.98/15.03.2017 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Prahova în dosarul nr.1398/105/2017. În baza art.275 alin.2 Cod proc. penală obligă pe contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă".

Mandatul de arestare în lipsă cerut de DNA pe numele lui Ghiţă a fost emis de Tribunalul Prahova în 15 martie, iar avocaţii fostului deputat, dispărut din decembrie anul trecut şi dat în urmărire, au contestat decizia. La înfăţişarea de săptămâna trecută apărătorul lui Ghiţă a cerut Curţii de Apel Ploieşti amânarea pronunţării cu privire la contestaţie, solicitarea fiind aprobată.

Acesta este cel de-al doilea mandat de arestare preventivă în lipsă emis pe numele lui Ghiţă. În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.

În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare deservicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal şi în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.