DACĂ PROIECTULTRECE DE MINISTERUL CULTURII, Palatul Ştirbey va găzdui un centru expoziţional de modă, galerii de artă, cafenele şi restaurante

Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei trece neobservat pentru majoritatea bucureştenilor. Clădirea tristă, gri şi ponosită, aflată într-o stare avansată de degradare, este greu de remarcat din cauza parcării de la intrare şi a unui mare panou publicitar. Mare păcat.

Recunosc că am trecut de foarte multe ori pe lângă Palat fără să ştiu ce reprezintă, obişnuită cu domeniile Ştirbei din Buftea. Am conştientizat care este Palatul Ştirbey din Calea Victoriei abia după ce actualul proprietar, Ovidiu Popescu, a demarat, în 2007, dezbaterea publică pe marginea proiectului de restaurare şi valorificare. În acest an, am vizitat Palatul într-o zi rece de primăvară. Este sinistru.

Gazdă a celor mai importante evenimente mondene în urmă cu pes-te 100 de ani, Palatul Ştirbey a ajuns o ruină peste care a trecut, ca un tanc, regimul comunist cu intervenţii arhitecturale brutale (mozaic turnat peste parchet şi oribilele aplice ipsos de jur împrejurul lustrelor, modificări în compartimentarea interioară, etc). Palatul s-a degradat şi după Revoluţie, fiind recuperat de moştenitorii Familiei Ştirbei abia în 2004. La scurt timp, în 2005, Palatul a fost achiziţionat de omul de afaceri Ovidiu Popescu, contra sumei de 7 milioane de euro.

Domnia sa a demarat, în urmă cu trei ani, dezbaterea publică pentru restaurarea Palatului şi revalorificarea lui în cadrul unui complex imobiliar, cu o valoare totală a investiţiei de peste 100 milioane de euro. Proiectul imobiliar a generat, în ultimii ani, vii controverse în presă şi ONG-uri din cauza faptului că Bucureştiul a mai suferit intervenţii brutale ale investitorilor în zone cu clădiri monumente istorice. Pe principiul că dacă ne-am fript cu ciorbă atunci suflăm şi în iaurt, de trei ani de zile societatea civilă şi specialiştii toacă proiectul, fără a ajunge la o concluzie asupra restaurării şi valorificării.

Ovidiu Popescu este frustrat că istoricii, specialiştii, arhitecţii şi autorităţile nu reuşesc să se pună de acord asupra proiectului. Domnia sa a operat asupra proiectului toate modificările propuse în timpul dezbaterii.

Ovidiu Popescu susţine că nu are niciun interes să distrugă Palatul, ci doreşte să îl consolideze şi să îl refacă la valoarea de altădată, pentru a îi reda importanţa culturală. Din acest motiv, investitorul a şi declanşat dezbaterea publică înainte de a propune un proiect imobiliar bine conturat.

Fără o investiţie complementară care să îi aducă veniturile necesare pentru finanţarea proiectului, restaurarea nu este profitabilă în sine, mai ales dacă funcţiunea este una culturală şi expoziţională, ne-a mai spus Ovidiu Popescu.

Între timp, în această ciocnire de orgolii profesionale cu interesul investiţional care urmăreşte şi profitul dar şi respectarea regulamentului de urbanism privind intervenţiile asupra monumentelor istorice, Palatul Ştirbey stă să pice.

• Un aviz consultativ a împotmolit proiectul la Ministerul Culturii

Proiectul de restaurare şi valorificare a Palatului Ştirbey este, în momentul de faţă, împotmolit într-un aviz ce trebuie obţinut pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de la Minis-terul Culturii. Ovidiu Popescu res-pinge ca nefondată recomandarea pentru revenirea la o nouă avizare la Secţiunea de Urbanism din minister, care a avizat deja proiectul şi a impus parametri de urbanism precişi. Astfel, două comisii din Ministerul Culturii nu găsesc un numitor comun decizional faţă de proiect.

Forma arhitecturală a imobilelor noi care vor fi construite în spatele Palatului Ştirbey a suferit mai multe modificări în timpul dezbaterii publice, în funcţie de recomandările arhitecţilor, dar şi a Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei.

Potrivit investitorului, toţi specialiştii au fost invitaţi să dezbată proiectul şi să propună soluţii de valorificare. Mulţi s-au contrazis între ei, dar, în final, s-a ajuns la o formă agreată care a permis realizarea PUZ-ului.

Ovidiu Popescu ne-a declarat: "Restaurarea Palatului şi valorificarea lui au fost şi mai sunt o adevărată ciocnire de orgolii între arhitecţi şi specialişti, dar am reuşit să realizez PUZ-ul. Ca să îl supunem aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti, îmi trebuie acest aviz premergător de la Ministerul Culturii, pe care îl aştept de aproape un an de zile. Am deja 8-9 avize aprobate pentru PUZ. Eu respect monumentele istorice, le apreciez valoarea şi este normal să existe legi care să le protejeze. Problema mea este că specialiştii şi arhitecţii nu se mai hotărăsc odată asupra proiectului. Din cauza atâtor proiecte imobiliare noi care au distrus monumente de valoare eu sunt tratat ca un duşman şi ca un pericol public. Pur şi simplu vreau să îmi valorific proprietatea, să restaurez Palatul şi să mi se dea aprobarea pentru funcţiuni care să asigure recuperarea investiţiei. Lângă Palatul Ştirbey nu poate fi construit oricum şi orice. De aceea am apelat întâi la specialişti şi arhitecţi".

• Funcţiuni complementare: galerii comerciale şi locuinţe de lux

Ovidiu Popescu intenţionează să construiască un Complex multifunc-ţional care va fi alcătuit dintr-o clădire nouă situată în spatele Palatului Ştirbey şi clădirea Palatului restaurat. Terenul este amplasat în zona centrală a Capitalei, delimitat de Calea Victoriei la est, Strada Banului la sud şi strada General Budişteanu la vest şi are o suprafaţă de 7792,5 mp.

Regimul de înălţime aprobat pentru imobilul nou, după avizarea la Secţiunea de urbanism a Comisei Naţionale a Monumentelor Istorice este de maxim 37,65 m la Calea Victoriei nr. 107, de maxim 21,5 metri la Strada Banului şi de maxim 17,5-21,5 m la Strada Budişteanu.

Actuala clădire a Palatului Ştirbey va fi integral restaurată şi refuncţionalizată. Integrarea Palatului cu noua clădire se va face prin intermediul unui atrium de circa 500 mp, acoperit cu sticlă la înălţimea cornişei Palatului.

Pentru o mai bună valorizare vizuală a Palatului Ştirbey, s-a mers pe ideea de a construi aripa nouă ca o clădire cu volume fragmentate, cu înălţimi diferite şi tratări diferite ale faţadelor. Realizarea unui volum accent mai înalt (parter, mezanin şi opt etaje, de maxim 37,65 m), în spatele Palatului, cu o faţadă neutră, va pune în valoare faţada decorată a Palatului Ştirbey.

Astfel, volumul din lungul străzii Banului, retras cu un portic la nivelul parterului, va avea numai parter, mezanin şi trei etaje, iar pe Strada Budişteanu va coborî 17,5 m ( parter, mezanin şi două etaje), volumul fiind retras cu un portic la nivelul parterului.

Proiectul mai propune realizarea "curţii de onoare" în faţa Palatului, cu o suprafaţă de circa 1600 mp; scuar verde amenajat lateral Palatului cu o suprafaţă de 530 mp; atrium grădină, în spatele Palatului cu o suprafaţă de circa 500 mp; portice de jur împrejurul clădirii noi cu o suprafaţă de circa 650 mp. Proiectul de iluminat exterior nocturn va pune în valoare Palatul Ştirbey în raport cu noua clădire.

Principala destinaţie a Palatului va fi una culturală, cu spaţii pentru expoziţii de modă naţionale şi internaţionale şi galerii de artă, iar pivniţele din subsol vor fi folosite ca spaţiu de socializare şi divertisment în calitate de restaurant/club. De asemenea, fostele beciuri de vinuri vor fi direct accesibile din piaţa din faţa Palatului, prin intermediul unei curţi îngropate şi transformate, păstrând bolţile originale.

Atriumul care va face legătura dintre Palatul Ştirbey şi noua clădire va fi un spaţiu destinat prezentărilor de modă, fiind în acelaşi timp un spaţiu verde - grădină, care atât vara cât şi iarna va crea o ambianţă deosebită, amintind de vechea grădină din spatele Palatului Ştirbey.

Clădirea nou propusă va cuprinde spaţii de tip galerie comercială şi servicii publice. Etajele superioare ale noii construcţii vor avea funcţiunea de locuinţe de lux.

• Nu se ştie câtă răbdare mai au finanţatorii proiectului

Ovidiu Popescu ne-a declarat că trenarea unei decizii în direcţia avizării proiectului duce, în mod iremediabil, la o serie de consecinţe grave. Una dintre acestea este legată de descurajarea finanţatorilor externi care ar fi vrut să investească în acest proiect. Domnia sa ne-a declarat că trebuie să atragă fonduri consistente pentru a acoperi necesarul de circa 100 milioane de euro pentru finalizarea proiectului a cărei execuţie este estimată la circa trei ani. Din suma totală, minim 12 milioane de euro sunt necesare restaurării Palatului Ştirbey.

Ovidiu Popescu susţine că a fost curtat, pentru intrarea în proiect, de către Louis Vuitton, Vinci şi Imorent. Dar nimeni nu se implică în atragerea finanţării fără ca proiectul să fie aprobat.