DAN SIMION, DIRECTOR GENERAL CRPCIS: "Am putea produce echipamente pentru energia regenerabilă"

• Interviu cu Dan Simion, directorul general al Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine - CRPCIS

Reporter: Care sunt proiectele de investiţii care atrag, în prezent, interesul celor mai mulţi investitori străini?

Dan Simion: Şi în 2012, deşi efectele crizei se resimt în continuare la nivel global, există oportunităţi de afaceri în România, pe care investitorii străini le vor putea valorifica pentru obţinerea unor marje de profit bune. Mă refer la industrii precum cel al producţiei de autoturisme şi componentelor auto, care, deşi s-a confruntat cu anumite turbulenţe din cauza contextului economic internaţional, va redeveni, curând, un sector de top, deoarece potenţialul său în România nu a fost atins încă. Avem încredere că, în timp, România va rămâne, la nivel regional, un cluster pentru industria componentelor auto.

Un alt sector cu potenţial ridicat în atragerea investiţiilor străine este cel al producerii energiei neconvenţionale (energia eoliană în special, bio-diesel, energia solară,etc), inclusiv a echipamentelor pentru generarea acesteia. Producţia de energie regenerabilă a cunoscut, în ţara noastră, un boom extraordinar în ultimii ani. Din acest motiv CRPCIS promovează oportunităţile autohtone de producţie de echipamente şi componente pentru parcurile eoliene şi solare. Astfel că, în prezent, există tatonări ale pieţei autohtone în acest sens, care sperăm să se concretizeze într-un an. Vorbim de investiţii greenfield, dar nu sunt excluse parteneriate cu companii autohtone pentru producţia echipamentelor necesare "energiei verzi".

Un alt sector important pentru cei care vizează creşterea şi profitul este cel al infrastructurii. Infrastructura este un sector prioritar pentru România, către care se va îndrepta o parte importantă din totalul fondurilor europene de 30 miliarde de euro.

Nici sectorul IT&C nu este mai prejos. România este recunoscută la nivel mondial pentru specialiştii în domeniu, iar limba română reprezintă a doua limbă vorbită în Microsoft după limba engleză.

Interesul investitorilor străini se îndreaptă şi către domeniul petrolier, siderurgie, electrice şi electronice, materiale de construcţie, sectorul farmaceutic şi cel agricol, dar şi către turism, bunuri de larg consum, servicii şi industrii creative.

Ţările de provenienţă a investitorilor interesaţi de România rămân în continuare cele din Uniunea Europeană, dar ne bazăm şi pe o abordare proactivă în ceea ce priveşte atragerea de capital străin în special cel provenit din statele continentului asiatic, care au fost mai puţin afectate de criză.

Reporter: Este sau nu România cu faţa spre ţările BRICS, aşa cum a anunţat Guvernul Ponta la preluarea mandatului? Ce paşi concreţi au fost făcuţi în promovarea către ţările BRICS a oportunităţilor de afaceri în România?

Dan Simion: Întâlnirile bilaterale pe care le avem cu oficialităţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri din aceste ţări şi abordarea proactivă a investitorilor provenind din acestea sunt premisele concretizării unor proiecte importante pe care din motive de confidenţialitate nu vi le putem devoala.

Reporter: Care sunt paşii pe care România trebuie să îi facă pentru a avea concretizată o mare investiţie chineză?

Dan Simion: Noi suntem adepţii unei abordări proactive. Din acest motiv, experţii noştri participă la misiuni economice în Republica Chineză şi, uşor, uşor, primele rezultate au început să apară. Nu există o reţetă propriu-zisă de atragere a investiţiilor chineze. Există, însă, valorificarea unor relaţii excelente, tradiţionale între cele două ţări, şi o bună promovare a avantajelor competitive de ţară, mai ales că România este membru UE cu drepturi depline. Astfel, orice investiţie implementată în ţara noastră devine investiţie europeană, beneficiind de toate avantajele acestui statut, inclusiv accesul la una dintre cele mai mari pieţe unice din lume.

Sunt mai multe proiecte de investiţii cu capital chinez, care au fost implementate cu sprijinul CRPCIS. De exemplu, China Tobacco International Europe a deschis, în 2006, o fabrică de ţigări în judeţul Buzău, cu o investiţie de 35 milioane dolari până în prezent. Investiţia va ajunge la 100 milioane dolari în ultima fază a proiectului. În prezent, firma chineză are 130 de persoane angajate. În perioada următoare, urmează să fie demarat un nou proiect de investiţie al companiei, în valoare de 30 milioane USD, cu 100 de noi locuri de muncă, constând într-o facilitate de producţie cel mai probabil în judeţul Prahova.

Eurosport DHS este cel mai important producător de biciclete din ţara noastră. Investiţia chineză se ridică la peste 15 milioane de euro, iar numărul de angajaţi este de aproximativ 300. Dongguang Yuncheng Plate Making Co din Guangdong a realizat, în judeţul Prahova, o investiţie în valoare de 4 milioane de dolari, cu 50 de noi locuri de muncă, în domeniul rolelor industriale pentru printat ambalaje. Această companie utilizează o tehnologie laser performantă şi în 2010 a demarat producţia într-o hală industrială situată în Parcul Industrial Ploieşti.

Rich Sport este o companie de echipamente sportive, producător de biciclete, scutere, motociclete, ATV-uri, prezentă în România din 1997. În anul 2008, compania chineză a investit 3 milioane de euro pentru construirea unei noi facilităţi de producţie în judeţul Ialomiţa, valoarea finală a investiţiei atingând 12 milioane de euro.

Long Wall Brick aaluat, în acest an, decizia de a realiza o investiţie în valoare de 12,7 milioane de euro, în domeniul materialelor de construcţii. Investiţia este amplasată în Ovidiu - judeţul Constanţa, urmând să fie create 50 de noi locuri de muncă.

Reporter: De ce credeţi că au scăzut schimburile comerciale din România şi China în primele şapte luni?

Dan Simion: În primele şapte luni ale anului 2012, comerţul României cu China s-a redus comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut - exporturile româneşti destinate pieţei chineze au scăzut cu aproape 2%, la 224,5 milioane euro. La sfârşitul acestui interval de timp, China se plasa pe locul 23 în topul pieţelor de desfacere pentru produsele exportate de România, cu o pondere de 0,9% în totalul exporturilor româneşti.

De-a lungul perioadei de referinţă pentru anul în curs, dezvoltarea exporturilor româneşti destinate pieţei chineze a fost limitată, în principal, de restrângerea livrărilor totale ale României pe piaţa internaţinală la categoriile de produse cu pondere semnificativă în oferta de export pentru China. Astfel, România a redus exporturile către China pentru maşini, echipamente şi aparate mecanice şi electrice, produse ale industriei de prelucrare a lemnului, precum şi pentru produse ale industriei siderurgice şi de prelucrare a cuprului.

Menţionez că toate celelalte industrii care au susţinut creşterea exporturilor în anii anteriori au menţinut oferta lor de export cu desfacere pe piaţa Chinei pe un trend ascendent şi în primele şapte luni ale acestui an. În plus, exporturile româneşti realizate de sectorul agro-alimentar, mai ales cele de produse ale industriei de prelucrare a cărnii, preparate din cacao, vinuri şi băuturi alcoolice au cunoscut majorări semnificative de-a lungul anului curent.

După anul 2007, exporturile României în China s-au dezvoltat accentuat, înregistrând un ritm mediu de creştere de 27% pe an, până la 390 milioane euro în 2011, cu mult peste rata medie anuală de creştere a exporturilor româneşti în lume (9%). Principalele industrii care au asigurat această creştere au fost: prelucrarea lemnului, industria de maşini şi echipamente mecanice, industria electronică şi electrotehnică, industria de prelucrare a cuprului, industria extractivă şi de prelucrare a minereului, componente auto, cauciuc şi mase plastice, siderurgie, îngrăşăminte chimice şi mobilă.

Reporter: Ce târguri şi expoziţii internaţionale a planificat CRPCIS anul viitor în ţările BRICS?

Dan Simion: Anul viitor ne-am propus să organizăm 15 acţiuni de promovare în spaţiul ex-sovietic, Brazilia, China, Africa de Sud, India şi în Orientul Mijlociu. Cu ocazia acestor acţiuni se vor promova produse şi servicii româneşti din domeniile textile şi confecţii, vinuri, IT, electrotehnică, industria alimentară, industria materialelor de construcţii, industria de apărare, industria aeronautică.

Tot anul viitor, ne-am propus să organizăm 12 misiuni economice în Rusia, Brazilia, China, Africa de Sud şi India şi alte şase misiuni în Orientul Mijlociu, unde vom promova produse şi servicii româneşti din domeniile textile şi confecţii, IT, vinuri, electrotehnică, industria alimentară şi industria auto.

Reporter: Vă mulţumesc!