DANIEL ANGHEL, PWC ROMÂNIA: "Cele două coduri fiscale vor reprezenta luminiţa de la capătul tunelului şi farul călăuzitor în 2021"

Cele două coduri fiscale vor reprezenta luminiţa de la capătul tunelului şi farul călăuzitor în ceea ce priveşte fiscalitatea din 2021, consideră Daniel Anghel, partener şi liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică de la PWC România.

Acesta a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe: "Cele două coduri fiscale vor reprezenta luminiţa de la capătul tunelului şi farul călăuzitor în ceea ce priveşte fiscalitatea din 2021. De ce spun acest lucru? Pentru că cred cu sinceritate că cele două coduri fiscale reprezintă un potenţial de creştere a atractivităţii României în sfera globală, (ajută la) consolidarea parteneriatului dintre contribuabil şi autoritatea fiscală şi nu în ultimul rând aduc şi aliniază legislaţia românească la legislaţia şi la prevederile europene. Evident că sunt multe prevederi care sunt perfectibile, dar sunt încrezător că împreună cu autorităţile fiscale, cu Ministerul Finanţelor şi nu numai vom parcurge împreună multe file din istoria viitoare a fiscalităţii, dacă pot spune aşa. După cum ştiţi, proiectele au fost votate şi trimise către preşedintele României. Din aceste modificări, foarte importante sunt clarificările şi îmbunătăţirile legislaţiei fiscale, iar acest pachet trebuie spus că a fost în consultare publică aproape 3 ani de zile. Noi am început în primăvara anului 2018 discuţiile cu Ministerul Finanţelor, în grupurile de lucru, în organizaţiile de business din România unite sub tutela Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. În acest forum de discuţii am avut dezbateri lungi care într-un final s-au concluzionat într-un mod pozitiv, iar opinia mediului de afaceri a fost ascultată şi ne aşteptăm ca la 1 ianuarie 2021 să avem două Coduri, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, care ne aşteptăm să intre în vigoare".

Anghel a spus că acum mediul privat aşteaptă un nou guvern şi că dacă sunt studiate programele de guvernare ale partidelor se poate observa că se doreşte o reducere a fiscalităţii şi impozitării muncii, ceea ce este benefic şi în linie cu doleanţele mediului de afaceri.

"Contextul în care vin cele două coduri şi aşteptările pe care le putem avea din perspectiva fiscalităţii sau a politicii fiscale în anul 2021... Ne aşteptăm la formarea unui nou guvern, am văzut că deja s-au anunţat câteva nume de potenţiali prim-miniştri şi am văzut câteva dintre programele de guvernare anunţate în campania electorală ale diferitelor partide. Dacă ne uităm la direcţiile principale, vedem că în marea lor măsură prevederile pe care le-au prins în programele de guvernare partidele din România care s-au aflat în cursa electorală, aceste programe se referă în mod principal la o reducere a fiscalităţii şi a impozitării muncii - anume neimpozitarea, netaxarea muncii până la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii. Ştim foarte bine că impozitarea muncii în România are un nivel ridicat şi de aici şi necesitatea unei astfel de prevederi, dar, practic, vedem ca semnal că nu se doreşte o majorare a fiscalităţii pentru anul viitor, ceea ce este benefic şi în linie cu doleanţele mediului de afaceri. Cum spuneam, vedem că ne aflăm la un deficit bugetar care a ajuns la finalul de lună octombrie la 7% din PIB, iar pentru 2021 încă nu avem o schiţă de buget. Evident toate aceste elemente contribuie la o incertitudine şi într-o perioadă dificilă cum este cea pandemică mediul de afaceri se aşteaptă în continuare la sprijin din partea guvernamentală. Prin urmare, va fi cu siguranţă şi suntem conştienţi că pentru noul guvern va fi o nouă provocare să încerce, pe de o parte, să finanţeze cheltuielile publice, care se află în creştere, şi în acelaşi timp să sprijine mediul privat cu potenţiale facilităţi. În acest context este evident nevoie de o consolidare fiscală şi de o redresare a încasărilor bugetare, redresare care se poate face prin 2 direcţii: fie prin îmbunătăţirea colectării taxelor existente sau, nedorit, prin majorarea acestora sau a contribuţiilor. În cazul României, atunci când vorbim de nivelul de colectare ştim că ne aflăm foarte jos, undeva la 26% din PIB, media ultimilor ani", a spus Daniel Anghel.

De asemenea, potrivit acestuia, deficitul de încasare TVA reprezintă o sursă de venituri pentru consolidarea fiscală, gap-ul de TVA fiind undeva la 33,6%. O colectare mai bună se poate face prin combaterea evaziunii şi stimularea conformării voluntare.

"Un procent semnificativ pe care nu îl încasăm prin TVA-ul care ar putea fi încasat în România. O colectare mai bună evident se poate face prin combaterea evaziunii şi a fraudei fiscale sau şi prin stimularea unei conformări mai mari la plata taxelor. Aşa cum spuneam, majorarea taxelor nu este un eveniment de dorit, mai ales în contextul dificil de acum pentru companii. Doar ar împovora suplimentar mediul de afaceri şi ar frâna revenirea economică. Pe de altă parte, modificările legislaţiei fiscale din ultimii ani au vizat zone care nu au dus la o colectare mai eficientă a taxelor şi în multe dintre situaţii au şubrezit baza de impozitare, care a devenit din ce în ce mai restrânsă, în special în ceea ce priveşte impozitele pe venit. Cu alte cuvinte, deşi suntem la un nivel similar cu cotele de impozitare din alte ţări din regiune, România nu reuşeşte încă să strângă la buget sume la nivelul mediu al colectării în Uniunea Europeană, care se află undeva la 38-40 la sută (din PIB)", a afirmat Daniel Anghel, reprezentantul PWC.

Acesta a adăugat: "Evident, credem că soluţia principală în ceea ce priveşte colectarea este întărirea administraţiei fiscale prin sisteme IT, pregătirea personalului şi de asemenea prin procese de reformă coordonate. Apropo de digitalizare, pentru că despre asta este vorba, noi am realizat un sondaj tocmai pentru a vedea cu ce se confruntă companiile în practică, sondaj care ne-a spus următoarele lucruri: 84% dintre respondenţi consideră extrem de utilă existenţa unui singur sistem electronic care să permită efectuarea tuturor operaţiunilor. Acum ştim că vorbim de 2, ghişeul.ro şi Spaţiul Privat Virtual. De asemenea, respondenţii au constatat că au întâmpinat probleme privind actualizarea la zi a informaţiilor din Spaţiul Privat Virtual. Totuşi, o veste bună care vine şi pe acest front pandemic, 50% sau mai bine dintre inspectorii fiscali au luat în considerare, în ultimele luni, documentele în format electronic. Acesta, evident, este un lucru bun pe care îl aşteptăm să se întâmple din ce în ce mai des. Concluzionând, paradigma anului viitor ar trebui să se afle sub bagheta digitalizării administraţiei fiscale, fără schimbări majore de fiscalitate ca şi nivel al acesteia, dar, în acelaşi timp, fiscalitatea şi legislaţia are nevoie în continuare de reglaje pentru a elimina distorsiunile, pentru a îmbunătăţi şi a clarifica prevederile legislative şi evident a corela prevederile actuale cu cele viitoare şi nu în ultimul rând, alinierea la prevederile europene care aduc foarte multe simplificări sau oportunităţi pentru mediul de afaceri".