În data de 2 martie a.c.[nota redacţiei - anul 2004], pe ordinea de zi a Comisiei de buget, finanţe, bănci a Camerei Deputaţilor a fost introdus pentru aviz P.L. nr. 81/27.01.2004, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.118 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii comerciale "Rompetrol Rafinare" - SA Constanţa, acţionar majoritar "The Rompetrol Group N.V.", adică Dinu Patriciu.
Emisă sub însemnele puterii (primului ministru Adrian Năstase, ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tănăses-cu şi ministrul economiei şi comerţului, Dan Ioan Popescu) în 24 octombrie 2003, ordonanţa acceptă în termeni penali creşterea arieratelor bugetare şi bancare cu 603 milioane dolari. În fapt, printr-un mecanism specific pieţei financiar bancare şi pieţei de capital (emisiune de obligaţiuni), societatea Rompetrol Rafinare SA Constanţa este scutită de datorii în sumă de circa 20.000 miliarde lei, creanţe restante la 30 septembrie 2003.
• Structura creanţelor este următoarea:
l 12.996 miliarde lei debite (394 milioane $), reprezentînd TVA, accize, contribuţia la fondul special al drumurilor publice etc.
l 6.305 miliarde lei dobînzi (191 milioane $) şi 444 miliarde lei penalităţii şi penalităţi de întîrziere (13 milioane $)
Nărăvit într-ale "corupţiei instituţionale", Legea privind îndatorarea publică a României pe 2003 este un astfel de exemplu (printr-o golănie tehnică a obţinut girul Parlamentului pentru a creşte datoria publică departe de ochii monitorizării internaţionale, cu nu mai puţin de 40.000 miliarde lei), Guvernul recurge într-o manieră spectaculoasă la practica dovedită şi răsdovedită de a deroga de la interesul naţional şi de a da curs ingerinţelor penale ale unor acoliţi cu "spate greu".
Ne aflăm în faţa unei salbe de infracţiuni pedepsite deopotrivă de Legile care guvernează piaţa financiar-bancară, piaţa de capital şi implicit, de Codul Penal. Conform textului ordonanţei:
1. emiterea obligaţiunilor se face pe baza unei convenţii de emisiune încheiate între emitent ("Rompetrol Rafinare") şi Statul român reprezentat de Ministerul finanţelor (articolul 3, alin.5).
Comentariu juridic:
a). Emiterea de obligaţiuni (titluri de credit) nu are legătură cu Guvernul, ea este încredinţată agenţilor economici privaţi, publici sau de stat care o pot face numai prin "ofertă publică"!
b). Subscrierea de către stat a unei emisiuni de titluri de credit înseamnă majorarea datoriei publice şi ca atare se aprobă explicit, numai de Parlament!
2. Emisiunea nu se face prin ofertă publică (articolul 3, alin. 5).
Comentariu juridic:
a) Conform legii, orice emisiune de obligaţiuni, acţiuni sau alte instrumente de credit se face prin ofertă publică de vînzare în prospectul căreia se specifică toate elementele necesare contractării riscului agregat de piaţă la care sînt expuşi posibilii investitori.
3. Emisiunea de obligaţiuni nu este supusă aprobării CNVM (articolul 3, alin. 5).
a) Conform legilor care guvernează piaţa financiar-bancară şi piaţa de capital, fie ele naţionale sau internaţionale, autorizarea unei emisiuni de instrumente de credit care se adresează unor fonduri externe agentului economic, necesită aprobarea autorităţii competente care, prin autorizarea împrumutului girează anduranţa economică a acestuia (audit extern), corectitudinea datelor din ofertă şi capacitatea financiară a afacerii de a produce rezultatele economice necesare plăţii dobînzilor angajate şi rambursării la scandenţă (în cazul de faţă la maturitate) a creditului în cauză.
4. Statul, prin Ministerul Finanţelor, subscrie întreaga emisiune, plata obligaţiunilor se face prin anularea obligaţiilor bugetare articolul 4).
Comentariu juridic:
a) În fapt, prin anularea obligaţiilor bugetare, arieratele României cresc ilegal şi imoral (este vorba de datorii către bugetul de stat acumulate de un agent economic privat) cu peste 600 milioane dolari. Mai mult, Guvernul obligă Statul român să-şi asume prin Ordonanţă de urgenţă lipsa de eficienţă economică a societăţii atentînd ilegal la capacitatea de finanţare a necesarului de bunuri şi servicii publice aprobat de Parlament odată cu aprobarea Bugetului de stat.
5. Obligatarii (pe româneşte Statul român) nu se vor putea opune modificărilor aduse actelor constitutive ale societăţii Comerciale "Rompetrol Rafinare" - SA Constanţa care sînt făcute în temeiul contractului de privatizare! (articolul 10).
Comentariu:
Rezultă implicit că prin contractul de privatizare (nedisponibil nici măcar pentru Parlament!), s-au acceptat clauze majore privind fiinţarea rafinăriei Midia Năvodari, cu certitudine dreptul de înstrăinare către firmele off-shore care stau în spatele investitorului de faţadă!
Lipsirea bugetului de stat de 20.000 de miliarde lei în favoarea unui agent comercial privat, fie el şi strategic (pentru alegeri, după cum dă de înţeles ordonanţa!), constituie un act de les-Naţiune.
Soluţia legală şi la îndemînă (trecerea la executarea silită, ex. confiscarea în contul datoriilor acumulate a staţiilor de benzină pe care le deţine societatea) a fost omisă din alternativele posibile. S-a optat pentru negocierea (pe bază de comision?), dincolo de privirile indiscrete ale contibuabililor şi, după cum se vede, Puterea şi aşa zisa "opoziţie liberală au bătut palma!" Corb la corb nu-şi scoate ochii!