DANIEL MILICESCU, EXPERT SSM: "Domeniul siguranţei şi securităţii în muncă înseamnă încă doar completarea fişelor periodice de instruire"

Reporter: Multă lume nu ştie exact ce înseamna SSM. Ne puteţi explica?

Daniel Milicescu: Din păcate, în România, domeniul siguranţei şi securităţii în muncă încă înseamnă doar completarea fişelor periodice de instruire la locul de muncă. Însă acesta este doar vârful icebergului. În principiu, domeniul de "health & safety", cum se numeşte el în mod oficial la nivel mondial, se referă la măsurile care trebuie luate la locul de muncă pentru a păstra sănătatea şi integritatea fizică a angajatului.

Are şi o componentă mai largă, însă, de la siguranţa în trafic, la amenajarea căilor de circulaţie sau montarea bordurilor. Acestea sunt, însă, norme de proiectare, standarde de siguranţă obligatorie ce se iau în discuţie în funcţie de domeniul de activitate al unei firme.

Un lucru mai puţin cunoscut este faptul că inclusiv deratizarea şi dezinsecţia sunt activităţi legate de siguranţa şi sănătatea muncii, mentenanţa tuturor echipamentelor cu care lucrează oamenii, inclusiv cele electrice, tot ce ţine de deszăpezirea şi dezgheţarea drumurilor, fie publice, fie alei de acces sau parcări în interiorul unei firme sau chiar a spaţiului din faţa clădirii,intră sub incidenţa SSM-ului. De asemenea. În cazul în care o firmă nu curăţă zăpada sau gheaţa şi un angajat sau un trecător cade şi îşi rupe mâna, de exemplu, firma este bună de plată.

Astfel, după cum se poate vedea, noţiunea de SSM acoperă o zonă foarte largă, iar completarea şi semnarea fişelor periodice este doar o parte formală, practic dovada că personalul a fost instruit, dar nu ţine loc de proceduri.

Reporter: Ce presupune asigurarea serviciilor de siguranţă şi securitate în muncă pentru o firmă?

Daniel Milicescu: Primul pas este evaluarea de risc, pe baza fişelor de post ale angajaţilor, pentru a vedea care sunt zonele vulnerabile şi cum putem preveni apariţia unor situaţii grave. Practic, luăm fiecare potenţial risc identificat în parte şi stabilim metodele de reducere sau eliminare a lui, acolo unde se poate. Un exemplu bun este planul de mentenanţă. Dacă la o clădire de birouri nu se face mentenanţa sistemelor HVAC există un risc sporit de a apărea la un moment dat sindromul "clădirii bolnave", adică bacteria Legionella, care afectează tot personalul care lucrează în acea clădire. Prin mentenanţa făcută periodic, acest risc este mult redus.

După ce elaborăm planul de prevenire, pe baza procedurilor de lucru şi a evaluării de risc, rezultă instrucţiunile SSM, practic ceea ce trebuie să se întâmple în cadrul respectivei companii pentru ca toţi angajaţii să lucreze în deplină siguranţă.

Un alt aspect important al intervenţiei noastre este partea de monitorizare. Concret, în urma evaluării iniţiale, rezultă un nivel de risc care trebuie să fie cunoscut de orice administrator de firmă. Apoi, trebuie să ne propunem să scădem acest nivel cu un anumit procent în fiecare an sau, dacă acest lucru nu se poate, să îl menţinem la acelaşi nivel. Iar monitorizarea periodică presupune să ştim ce s-a făcut, ce măsuri s-au luat, cu ce rezultat şi cum pot fi ajustate lucrurile în continuare pentru a ne atinge obiectivul.

Noi, la Eurofin Consult, pentru a veni în sprijinul companiilor cu care lucrăm, am implementat din 2011 automatizarea trainingurilor. Practic, punem la dispoziţia clienţilor noştri instruirea prin e-learning, oferindu-le acces la o serie de module pe care angajaţii le parcurg şi la finalul cărora există un test de verificare a cunoştinţelor. Rezultatele acestuia sunt incluse într-un raport şi astfel eficientizăm costul şi valorificăm mai bine timpul.

Reporter: Orice companie trebuie să aibă un astfel de contract cu o firmă specializată?

Daniel Milicescu: Da, este obligatoriu pentru orice companie să aibă un serviciu de SSM, indiferent că e vorba de unul intern sau de contractarea unei firme externe. În funcţie de specificul firmei - sunt anumite domenii în care gradul de risc este des­tul de mare, aşa cum se întâmplă în zona de cons­trucţii sau producţie - se poate dovedi foarte util să existe un serviciu intern care să lucreze în paralel cu un consultant extern pentru verificare şi control. Input-ul extern oferă adesea o altă perspectivă şi se poate dovedi de un real ajutor.

Toate companiile care decid să lucreze cu un consultant extern trebuie să ştie ce pot aştepta de la aces­ta. Trebuie să se asigure că poate susţine în mod eficient trainingurile cu personalul, că are experienţă în domeniul în care activează firma şi că este dispus să ofere rapoarte periodice privind rezultatele monitorizărilor şi să sprijine administratorul firmei în integrarea zonei SSM în toate aspectele care compun firma. Mai exact - ce trebuie urmărit, din punct de vedere al siguranţei şi sănătăţii, în zona de HR (regulamentul de ordine interioară, job description, programele de teambuilding), de procurement, în zona de vizitatori.

Şi, nu în ultimul rând, un consultant SSM trebuie să aducă valoare în activitatea angajaţilor unei companii, să-i ajute cu adevărat să-şi desfăşoare munca în siguranţă, nu doar să bifeze o sesiune de instruire şi să asigure, astfel, respectarea cadrului legal.

Reporter: Ce investiţie presupune pentru o companie contractarea unei firme care să asigure aceste servicii?

Daniel Milicescu: Aici paleta este foarte largă, în funcţie de numărul de angajaţi şi de domeniul de activitate, dar şi de timpul şi gradul de expertiză acordat. Astfel, costul poate varia de la 200 lei/lună pentru o companie care are sub 10 angajaţi şi muncă de birou şi poate ajunge până la 15-20.000 lei pentru o firmă cu 2000 de angajaţi din domeniul construcţiilor, de exemplu, unde riscurile sunt semnificative.

Reporter: Care sunt tipurile de accidente/probleme de sănătate care pot apărea ca urmare a activităţii zilnice într-o companie?

Daniel Milicescu: Sunt o serie de accidente la care se gândeşte cu siguranţă toată lumea atunci când vine vorba de siguranţa şi sănătatea în muncă, şi anume căderile de pe schele, cazurile de electrocutare, fracturile sau accidentele de traseu, de la metrou, de exemplu. Vorbim, însă, şi de afecţiunile dorso-lombare, care au o incidenţă tot mai mare în ultimii ani, ca urmare a orelor prelungite de muncă la birou în corporaţii, de exemplu.

Conform ultimelor date publicate de Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă, Aproximativ trei din cinci lucrători din U.E. raportea­ză dureri la nivel musculo-scheletal (MSD).

Cele mai frecvente tipuri de MSD raportate de lucrători sunt durerile de spate şi durerile musculare la membrele superioare. Dintre toţi lucrătorii din U.E. cu probleme de sănătate legate de muncă, 60% identifică MSD ca fiind cea mai gravă problemă. Una din cinci persoane din U.E. a raportat dureri cronice de spate sau de gât şi în ultimul an, ceea ce pune pe un loc fruntaş ris­curile muncii de birou pentru sănătatea angajaţilor. Iar noi, fiind acreditaţi ca evaluatori ergonomici, vedem acest lucru tot mai des în practică.

Şi, în acelaşi timp, vorbim de burnout. Din păcate, legislaţia nu acoperă, încă, aşa cum ar trebui, partea de intervenţie preventivă pe partea legată de sănătate mentală, deşi practica a demonstrat, atât în ţara noastră, cât şi în străinătate, că toate costurile ocazionate de un episod depresiv, de exemplu, al unui angajat, sunt mult mai mari pentru o companie decât costul implementării unui program obligatoriu care să se focuseze pe menţinerea well-beingului angajaţilor.

Reporter: Ne puteţi povesti un caz deosebit cu care v-aţi confruntat în ultimii ani?

Daniel Milicescu: De-a lungul timpului, ne-am confruntat cu o serie de cazuri serioase, însă aş menţiona situaţia unui client, din domeniul de producţie, ai cărui angajaţi din secţie au făcut o modificare neutorizată a unui echipament pentru a eficientiza procesul de producţie. Pe scurt, printr-un artificiu mecanic, partea de mentenanţă se făcea în timpul funcţionării instalaţiei şi nu în repaos. Ca urmare a utilizării neadecvate, unul dintre muncitori s-a ales cu o infirmitate permanentă, iar conducerea societăţii, cu răs­pundere penală. Iar asta, doar din cauza faptului că nu s-a făcut monitorizarea corectă, iar rapoartele nu au ajuns pe masa administratorului pentru a se lua măsurile necesare la timp.

Reporter: Care este diferenţa între modul în care se raportează ţara noas­tră la SSM faţă de situaţia din străinătate?

Daniel Milicescu: Companiile din sectorul de producţie abordează mult mai strict tot ce este legat de SSM în străinătate. Iar explicaţia este simplă: în cazul unui accident, asiguratorul se întoarce împotriva celui care a greşit, fie angajat, fie angajator. Astfel că orice companie preferă să plătească 300.000 de euro anual pentru implementarea riguroasă a serviciilor SSM, decât 3.000.000 euro, în cazul unui accident.

În ceea ce priveşte companiile care desfăşoară muncă de birou, diferenţele tind să nu mai fie atât de mari şi se remarcă în ultimii ani o tendinţă în creştere de adoptare a programelor de well-being pentru angajaţi, ca măsură de fidelizare a acestora. Cu toate aces­tea, aşa cum spuneam, încă nu putem vorbi de programe impuse de lege care să vizeze bunăstarea mentală a angajaţilor.

Reporter: Există schimbări legislative de ultimă oră în domeniu? Ce ar trebui să ştie cei car tocmai se pregătesc să înfiinţeze o companie?

Daniel Milicescu: Nu putem vorbi de schimbări în ultima perioadă, deşi sunt o serie de propuneri aflate în discuţie în acest moment pentru eficientizarea legislaţiei în domeniu. Acestea privesc eliminarea celebrelor fişe a căror completare consumă foarte mult timp pentru că nu se pot face online. Astfel, noi am făcut un studiu prin care am arătat că o firmă cu 5000 de angajaţi cheltuie 16.000 lei pentru completarea lor şi blochează un om din firmă timp de 3 luni pentru a face acest lucru.

Reporter: Ce tip de companii sunt cele mai preocupate de starea de bine şi de siguranţa angajatului la locul de muncă?

Daniel Milicescu: România ocupă un loc fruntaş în Europa la numărul accidentelor de muncă mortale raportat la numărul de salariaţi, respectiv o rată de 6,11 la 100.000 de angajaţi, potrivit ultimului studiu Eurostat, fiind depăşită doar de Luxemburg cu o rată de 10,8. Cu toate astea, există mai multe domenii de activitate în care, şi în România, preocuparea pentru siguranţa angajatului la locul de muncă este o prioritate. Vorbim aici de companiile din sectoarele oil & gas, pharma, automotive, dar şi multinaţionalele în care activitatea se desfăşoară cu predilecţie la birou.

Un alt exemplu elocvent este un client de-al nos­tru, o companie care se ocupă de construcţii şi ai cărei manageri nu permit accesul angajaţilor în şantier fără ca acestora să li se verifice alcoolemia. Testul se face inclusiv la revenirea din pauza de masă, ceea ce mi se pare un semn foarte bun privind conştientizarea problemelor care pot apărea, precum şi o metodă de prevenţie foarte eficientă.

Reporter: Dacă o persoană fizică doreşte să construiască o casă în regie proprie, ce obligaţii are din punct de vedere al SSM?

Daniel Milicescu: Construcţia în regie proprie a unei case poate părea o variantă atractivă pentru mulţi beneficiari, însă este important să ştie că, potrivit H.G. 300/2007, dacă lucrările depăşesc 30 de zile, este obligatorie angajarea unui specialist SSM care să monitorizeze activitatea.

Reporter: Care este cea mai riscantă perioadă din an în ceea ce priveşte producerea accidentelor de muncă?

Daniel Milicescu: În urma studiilor efectuate de-a lungul timpului în mai multe ţări, s-a ajuns la concluzia că cele mai multe accidente de muncă se întâmplă în preajma Sărbătorilor de iarnă sau de Paşte, dar şi în lunile septembrie-octombrie, imediat după finalul concediilor. Iar acest lucru se explică prin faptul că oamenii sunt mai puţin atenţi, mai obosiţi, se concentrează mai greu asupra sarcinilor de serviciu, fie pentru că aşteaptă zilele libere, fie pentru că după întreruperea ritmului zilnic, sunt siliţi să-l reia, iar acest lucru nu se face întotdeauna cu uşurinţă. În plus, dacă vorbim de companiile care nu întrerup lucrul în perioadele de Sărbători - aşa cum sunt serviciile de transport sau spitalele - este important ca managerii să stabilească turele cu mare atenţie şi, în măsura posibilului, să aleagă pentru permanenţă angajaţi care îşi pot asuma lucrul în acea perioa­dă şi nu consideră asta un chin. Astfel, pot fi prevenit o serie de probleme care pot atrage un cost foarte mare pentru companie.

Reporter: Vă mulţumesc!