DARABAN, CCIR: "Statele din afara UE au un potenţial pe care trebuie să îl valorificăm"

Ţara noastră nu are ataşaţi economici în afara UE, ceea ce îi creează un mare dezavantaj, a afirmat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României CCIR, adăugând: "În cadrul UE, rolul ataşaţilor economici ai ţarii noastre este 0, pentru că deja e «business as usual»". Domnul Daraban susţine că ar trebui să vedem potenţialul statelor din afara UE. Aceste ţări au o piaţă insuficient valorificată, susţine domnia sa, doar 15% din exporturile noastre mergând către restul planetei. Domnia sa a menţionat că ar trebui să importăm forţă de muncă, de preferat, din Extremul Orient.

Mediul de afaceri din ţara noastră este mult mai preocupat, în 2017, de disponibilitatea personalului calificat, decât anul trecut, această preocupare depăşind-o, chiar, pe cea a fiscalităţii, reiese din studiul realizat, anual, de compania de cercetare a pieţei KANTAR TNS.

Migrarea forţei de muncă din mediul privat în cel de stat reprezintă o altă problemă, multe dintre companiile care au participat la un studiu derulat de KANTAR TNS, la solicitarea CCIR, fiind de părere că majorarea salariului minim pe economie are efecte negative.

Potrivit doamnei Iulia Cornigeanu, director executiv KANTAR TNS România, o altă problemă majoră cu care se confruntă agenţii economici din ţara noastră este reprezentată de exportul forţei de muncă. În acest sens, 35% dintre firmele care au participat la studiul Kantar au declarat că au o astfel de problemă, iar 77% dintre angajaţii care pleacă să lucreze în străinătate deţin poziţii de specialişti.

Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Ar fi trei soluţii pentru problemele mediului de afaceri, pe care noi le vedem posibile: resetarea sistemului educaţional românesc, însă acest aspect se va rezolva pe termen mediu şi lung; relaxarea legislaţiei care să permită importul forţei de muncă; reanalizarea schemelor de ajutor social, deoarece există foarte multe persoane care, deşi sunt apte de muncă, trăiesc din ajutoarele sociale". Domnia sa a adăugat că şi sumele de bani trimise acasă de românii care muncesc în afară contribuie la dezinteresul celor care nu au un loc de muncă, oferindu-le un confort suplimentar.

Iulia Cornigeanu a mai menţionat că cele mai multe dintre companiile care au făcut parte din studiu susţin că scăderea fiscalităţii ar putea stimula activitatea firmelor de la noi.

O parte dintre agenţii economici intervievaţi au observat că, în ultima perioadă, băncile sunt mai puţin dispuse să acorde credite, a mai spus doamna Cornigeanu, care a afirmat că a crescut numărul companiilor a căror cifră de afaceri a înregistrat o creştere de până în 10%.

Domnul Daraban a menţionat că multe dintre companiile intervievate se aşteaptă ca cifra de afaceri să rămână constantă, însă studiul relevă că încrederea firmelor în instituţiile din România a scăzut. De asemenea, deşi într-un număr mai mic decât anul trecut, sunt firme care susţin că întâmpină dificultăţi în a accesa fonduri europene.

Încrederea firmelor în Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a scăzut cu 18%, anul acesta, dar corupţia în administraţia publică locală a crescut cu 15%, potrivit lui Mihai Daraban.

Domnul Mihai Daraban a afirmat: "Apelul nostru la Guvern este să privească cu realism situaţia economică a ţării noastre. Trebuie să analizăm această creştere economică, să vedem de unde provine ea".

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 501 agenţi economici de la noi din ţară, care au fost intervievaţi timp de câte 30 de minute.