De ce nu va funcţiona piaţa liberalizată de gaze şi energie electrică în România.

Preţul corect al gazelor pe o piaţă liberalizată este o rezultantă unitară a valorii de piaţă ce reprezintă valoarea pentru care o cantitate de energie poate fi schimbată la o dată stabilită, între un cumpărător hotărât şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză (informat), prudent şi fără constrângeri.

Această definiţie reflectă, cât de departe suntem în România de o viitoare piaţă liberalizată funcţională.

Cauzele principale pentru care nu va funcţiona piaţa liberalizată de gaze şi energie electrică în România sunt:

Fără încredere, nu există piaţă liberă funcţională de gaze şi electricitate.

Libertatea şi libera alegere sunt tendinţe naturale ale omului. Dar aceasta necesită încredere. Încrederea clienţilor în capacităţile sale - în lipsa unor cunoştiiţe minime specifice despre piaţa de energie şi gaze, se naşte ideea că un client nu poate să achiziţioneze singur gaze şi altcineva trebuie să aleagă furnizorii, să negocieze contractele, să urmărească modul de derulare etc.

Încrederea în furnizori - comportamentul unor furnizori de gaze şi electricitate în perioada în care piaţa a fost liberalizată, nesancţionaţi de instituţii şi fără a exista metode vizibile de a corecta abuzurile asupra clientului (faptul că un furnizor primeşte o amendă, fără ca clientul să simptă că lui îi este corectat abuzul la care a fost supus, nu aduce acestuia nici o satisfacţie). A zdruncinat puternic încrederea în furnizori. Dar cea mai gravă abordare este legată de modul în care reprezentanţii unor instituţii care trebuie să organizeze şi să asigure funcţionarea pieţei de gaze şi electricitate aduc acuze la modul general tuturor furnizorilor, gravând puternic şi ireversibil încrederea în piaţa liberă, dar mai ales transmiţând un puternic semnal de neputinţă instituţională. De curând preşedintele ANRE afirma "au reapărut băieţii deştepţi" (în fapt aceştia nu au dispărut au fost doar mascaţi de Ordonanţa de plafonare a preţului), lăsând ideea că această "descoperire" alături de reliberalizarea pieţei de gaze şi energie la 1 aprile 2025 va fi dezastruoasă pentru clienţi. Să ne întrebăm care mai este valoarea hârtiei care furnizorii vor fi obligaţi de ANRE să o transmită clientului de luna viitoare, când este dat un astfel de mesaj? Ce va gândi clientul? Ce rost are să mă informez, să învăţ, să aleg alţi furnizori? Oricum "băieţii deştepţi" vor face legea şi oricum nu are cine să ne protejeze!

Încrederea în instituţii - lipsa vizibilităţii rezultatelor acţiunilor instituţiilor care au rolul de a organiza, de a asigura funcţionarea pieţei şi a sancţiona abaterile, determină lipsa încrederii clienţilor în aceste instituţii (ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC). Mai mult scandalurile, legate de plasarea de oameni fără specializări în aceste instituţii, au erodat puternic orice încredere în aceste instituţii.

Toate elementele descrise anterior au redus la minim încrederea în funcţionarea pieţei aspect care va fi cu greu schimbat în viitor şi fără de care nu vom avea o piaţă funcţională de gaze şi energie. Un element important al încrederii în funcţionarea pieţei este legată de lipsa unei entităţi de Soluţionale Alternativă a Litigilor din contractele de gaze şi energie electrică, care să funcţioneze activ şi eficient, şi care să ofere Ghişeul Unic al Pieţei de Gaze şi Energie, un loc unde multitudinea de clienţi debusolaţi de neînţelegerea contractelor şi facturilor, dar mai ales de fake-news-urile, uneori induse chiar de reprezentanţi ai statului din considerente populiste, pot să primescă consiliere, dar mai ales să beneficieze de mediere în relaţia cu furnizorii.

"Comisia Europeană a decis în 3 octombrie 2024, să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României [INFR(2024)2194] pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice şi gazelor, precum şi a exporturilor de gaze." Chiar dacă anunţul este clar, majoritatea mesajelor transmise de reprezentanţii instituţiilor, au fost cât se poate de confuze şi extrem de populiste, crescând neîncrederea şi îndepărtând posibilitatea apariţiei unei pieţe libere de gaze şi energie electrică în România. Mesajele că UE nu ne obligă la nimic sau că ne obligă să eliminăm plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică, sunt la fel de false. Cerinţa Comisiei se referă exclusiv la piaţa angro, fără a exista o cerere concretă privind modul de plafonare a preţului la consumatorul final. Poate să existe o piaţă angro liberă (aşa cum cere Comisia) şi un preţ plafonat la consumatorul final cu actuala legislaţie din România. Că o astfel de schemă nu este în favoarea românului sărac este o altă temă.

Neinformarea şi dezinformarea consumatorului, îl face pe acesta să nu fie proactiv

Prima condiţie care permite unei firme să exercite un anumit control asupra preţului este situaţia în care consumatorii nu sunt informaţi sau informarea este imperfectă despre bunul pe care firma îl oferă. Pentru cumpărători, a încerca să obţină informaţii de piaţă implică pricepere, o cheltuială de timp, efort etc. Existenţa imperfecţiunii informaţiei printre cumpărători le dă posibilitatea vânzătorilor să introducă şi să menţină preţuri diferite pentru oferte similare de gaze.

Consider că imperfecţiunea informaţională joacă un rol mai important în situaţiile în care cererea faţă de bunul respectiv este inelastică în raport cu preţul. Cu cât inelasticitatea este mai mare cu atât cumpărătorul este mai puţin dispus să cheltuiască pentru a obţine cel mai bun preţ. Un efort mai mic din partea cumpărătorilor va avea ca efect scăderea presiunii exercitate asupra vânzătorilor de a oferi preţuri mici.

Neinformarea şi dezinformarea consumatorului au stat la baza apariţiei aşa numiţilor "Băieţi Destepţi în energie".

Întrucât imperfecţiunea informaţiei este răspândită, este sigur că cumpărătorii vor face greşeli. Una dintre aceasta este achiziţionarea gazelor bazându-se pe ideea de continuitate şi tradiţie.

Tendinţa naturală a firmelor de a impune un monopol pentru a şi securiza profitul

Culegerea de informaţii despre piaţă, client, concurenţă etc. înseamnă cheltuială de timp şi bani pentru vânzător, întâlnirea vânzătorului cu cumpărătorul presupune personal, timp, centre de informare, bani şi cel mai "periculos lucru pentru un vânzător" infidelitate.

Nici o societate comercială nu doreşte aceste riscuri, dar majoritatea îşi doresc MONOPOLUL. Reglementările generale şi specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri (excepţie făcând cele naturale), dar tendinţa există permanent în piaţă.

Liberalizarea pieţei de gaze presupune eliminarea poziţiei monopoliste a firmelor care acţionează în acest domeniu, eliminându-se posibilitatea de a influenţa preţul gazelor pe piaţă prin intermediul unor reguli impuse în piaţă, dar necesită şi informarea adecvată la nivelul consumatorului.

Atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoştinţe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare faţă de gazul achiziţionat, ei vor rămâne "captivi" şi în piaţa liberalizată.

În fapt există riscul foarte mare ca piaţa liberalizată să se transforme într-o piaţă a furnizorilor deştepţi, care să beneficieze indirect de pe urma liberalizării pieţii, în fapt să profite de lipsa informaţiilor la nivelul consumatorilor, beneficiind de efectele financiare pe care o astfel de piaţă le-ar produce.

Piaţa reliberalizată a gazelor naturale şi energiei electrice fără încredere, consumatori informaţi, încurajaţi să intervină, susţinuţi să negocieze, capabili să analizeze diverse oferte, determinaţi să acţioneze responsabil, prudent şi fără a se lăsa constrânşi, nu va fi decât o altă dezamăgire pentru poporul român.