De ce România este din ce în ce mai săracă?(II)

"De ce România este din ce în ce mai săracă ?" este o monografie asupra lui Nicolae Malaxa şi a dezvoltării uzinelor sale, scrisă de domnul Gheorghe Tărtăcuţă.

În numărul 41 al ziarului BURSA am publicat o parte a acestei monografii, în care domnul Tărtăcuţă aprecia că valoarea despăgubirilor acordate moştenitorilor Malaxa a fost mult falsificată. În numerele următoare, vom publica întreaga monografie. Domnul Gheorghe Tărtăcuţă este fondatorul fundaţiei "N. Malaxa". Actualmente pensionar, domnul Tărtăcuţă a fost salariat timp de 45 de ani al Uzinei 23 August (Faur). Cele două calităţi - de salariat al Uzinei şi de mare admirator al industriaşului Niculae Malaxa - conferă greutate opiniei domnului Tărtăcuţă în orice aspect legat de "Faur", inclusiv în problema despăgubirilor acordate moştenitorilor celui pe care îl admiră - Niculae Malaxa.

Întemeierea uzinelor Malaxa. Excepţionala lor dezvoltare

1. Prima societate pentru construcţia de maşini 1921-1922

Niculae Malaxa a întemeiat această societate în 1921, cu statut juridic "în nume colectiv". A fost asociat cu ing. Al. Perieţeanu, consacrat specialist feroviar. Activitatea acesteia s-a desfăşurat prin ateliere mobile pe calea ferată, "navete", în staţia CFR Palas-Constanţa, precum şi în spaţiile închiriate de la Fabrica E. Lessel din Bucureşti. Această societate şi-a instalat, în scurt timp, întreprinderea pe amplasamentul actual, lângă halta CFR-Titan. În acest scop Malaxa cumpără în 1922 un teren de 13,6 hectare, cu plata în rate. Este prima achiziţie de teren făcută.

2. Fabrica românească de maşini, ateliere de reparat locomotive şi vagoane ing. Malaxa & Co1923-1927

Prima societate pentru construcţia de maşini s-a transformat într-o "societate în comandită", fiind înscrisă în registrul firmelor comerciale la poz.5 din 2 ianuarie 1923, cu numele de mai sus.

În cei 5 ani de funcţionare întreprinderea a reparat câteva sute de vagoane şi 140 locomotive, executând din 1925 reparaţii grele (55 buc), care includeau repararea cazanului. Se construiesc primele 7 hale, o centrală electrică proprie, se asigură dotarea cu maşini, utilaje, scule, în valoare de 2,7 milioane lei, construcţii auxiliare, inclusiv 3 pavilioane de locuinţe şi facilităţile elementare (canalizare, alimentare cu apă etc.). Încep să funcţioneze primele hale din sectorul cald unde se realizau piese forjate (manual şi pe ciocane), precum şi piese turnate din bronz şi fontă.

Capitalul societăţii era de 1.000.000 lei.

3. Fabrica de locomotive N. Malaxa 1928-1937

În 13 martie 1927 Parlamentul Româ­niei aprobă Legea pentru încurajarea fabricării în ţară de locomotive şi vagoane. N. Malaxa încheie cu CFR un contract pentru construirea de locomotive noi (20 pe an, timp de 20 ani). Pentru a satisface cerinţele legii şi a realiza contractul de mai sus, Malaxa întemeiază Fabrica de locomotive, societate pe acţiuni în locul celei în comandită, cu un capital de 10 milioane lei, din care 90% subscrise de societatea în comandită şi 10% de către 7 acţionari.

Cu o capacitate de asumare a riscului ieşită din comun, Malaxa a decis utilizarea într-o investiţie de mari proporţii a avansurilor primite pentru locomotivele noi. Fabrica, ridicată din temelii, a fost prevăzută pentru un proces tehnologic integrat şi o capacitate de 100-120 locomotive cu abur pe an, dotarea fiind asigurată prin cumpărarea a 82 maşini specifice de la Hohenzollernische Locomotiv Fabrik, uzină aflată în lichidare. Au fost transferaţi 182 meseriaşi de la LOREP, aparţinând reputatei fabrici de locomotive August Borsig din Berlin Tagel.

Prima locomotivă a fost pusă în lucru la 20 septembrie 1928 şi livrată într-un cadru solemn în ziua de 20 decembrie 1928. Punerea în funcţiune a Fabricii de locomotive, atunci cel mai important aşezământ industrial de dincoace de Carpaţi, începând cu construcţia clădirilor şi încheind cu omologarea procesului tehnologic prin fabricarea primei locomotive, în mai puţin de 18 luni de la contractare, reprezintă o operă inginerească de prestigiu.

Până în 1949, când locomotivele cu abur au fost scoase din profilul întreprinderii, s-au fabricat 519 bucăţi din 8 tipuri. Fabrica "Malaxa" devine comparabilă cu Reşiţa, recunoscută ca una din cele mai vechi şi mai bune.

Fabrica de locomotive "Malaxa" a traversat o perioadă deosebit de grea în timpul marii crize economice, când Adminis­traţia CFR nu a dispus de fonduri de investiţii pentru plata locomotivelor noi.

Numai un excepţional efort organizatoric a făcut posibilă supravieţuirea, prin repararea a 192 locomotive în 1931-1932. Experienţa crizei impunea diversificarea producţiei ca o necesitate vitală. Au fost angajate comenzi de vagoa­ne cisternă, cazane cu abur, rezervoare, betoniere, compresoare de şosea etc. Au fost produse automotoare, cu plata în rate, din 10 în 10 zile, timp de 4 ani, în funcţie de kilometrajul parcurs. Totodată, Malaxa şi-a asumat întreţinerea în exploatare şi reparaţia vehiculelor construite în care scop, în 1934, a fost constituită o reţea de SERVICE INTEGRAT denumită Inspecţia exploatării automotoarelor. Subliniem încă o dată poziţia de manager desăvârşit şi abil om de afaceri a lui Niculae Malaxa. Facilităţile acordate la plata automotoarelor şi calitatea acestora au permis administraţiei feroviare naţionale, cu posibilităţi financiare modeste, să fie printre primele din lume în privinţa parcului de automotoare, a traficului şi eficienţei lor. Au fost executate 238 automotoare pe 2 osii, 4 osii, duble pe 8 osii şi două construcţii speciale pe 6, respectiv 14 osii.

Excepţionala funcţionare a Fabricii de Locomotive a permis ca în 8 ani de la înfiinţare capitalul să se majoreze de la 10 milioane lei la 300 milioane lei, deşi jumătate din perioadă a fost grav afectată de criza economică din 1929-1933.

Preocupat de extinderea întreprinderilor sale, Niculae Malaxa continuă achiziţionarea de teren, în 1935, 1937, 1938, ajungând la un total de 633.415 m2, res­pectiv 63,3 ha, astfel:

Valoarea - lei -Tranza­cţia

I26.05.221367021.640.424vânzare-cum­părare1)

IIiul.-nov. 19351386822.000.000schimb tere­nuri­2)

III25.11.351682195.046.570vânzare-cum­pă­rare3)­

IViul.-nov. 1937442485.003.930vânzare-cum­părare­4)

V18.04.381455649.665.450vânzare-cum­pă­rare5)­

1) Vînzător I.B.Grueff, cumpărător ing. N.Malaxa. Tranzacţia a fost înregistrată la tribunalul Ilfov la nr.12978/1922. Plata în rate. În actul de cumpărare se stipulează că pe teren rămîne concesiunea "Flachs", de care ulterior nu se mai vorbeşte.

2) Fabrica de locomotive N.Malaxa SAR a achiziţionat, prin schimb completat cu compensări băneşti, următoarele terenuri:

- 18682 m2 de la Tache Drăgan, zis Croitoru, din Dudeşti-Cioplea, str.Zorilor 3

- 35000 m2 de la Duţu Pavel, zis Oanţă, din Dudeşti-Cioplea, str.Regent Gh. Buzdugan 38

- 35000 m2 de la Velicu Bernard, din Dudeşti-Cioplea, str. Tomis 31

- 15000 m2 de la Ivanca N.Voicu, din Dudeşti-Cioplea, str. Pulberăria Dudeşti nr.35

- 35000 m2 de la Iosif Francisc, din Dudeşti-Cioplea, str. Regent Gh. Buzdugan

Pentru schimb, s-au cumpărat următoarele terenuri situate pe moşia Turtucaia:

- 66166 m2 la 26.07.1935 de la Saban Asin Ghiuzelolu şi Amet Amet Moralö (39.700 lei/ha)

- 70000 m2 la 08.11.1935 de la Amet Ali Osman Cionta (42.000 lei/ha)

Compensaţiile băneşti au fost adaptate fiecărui caz (490000 lei Velicu; 210000 lei Ivanca; 280000 lei Iosif).

3) Vînzător Elisabeta Cantacuzino, cumpărător F-ca Malaxa, cu preţul de 30 lei/m2.

4) Vînzător arh. Simion Vasilescu (B-dul Ferdinand nr. 72), cumpărător N.Malaxa SAR. Preţuri: 9110 m2 cu 125 lei/m2 şi 35138 m2 cu 110 lei/m2

Aceste terenuri au fost cumpărate de S.V. de la I.B.Grueff în anul 1921.

5) Vînzător Elisabeta Cantacuzino, cumpărător N.Malaxa SAR, cu preţul de 66,40 lei/m2.

4. N. Malaxa - Societate Anonimă Română 1937-1939

Criza din 1929-1933 a tras un grav semnal de alarmă privind menţinerea limitativă a unei fabricaţii industriale. Dependenţa de un singur produs, oricât ar părea de sigur la vânzare, este extrem de periculoasă.

La 31 martie 1937, Adunarea Generală a Acţionarilor a modificat statutul societăţii care din Fabrica de Locomotive N. Malaxa - S.A.R. devine N. Malaxa - Societate Anonimă Română, acceptând o nouă subscripţie de 100 milioane lei a lui N. Malaxa şi emisiunea a XII-a de acţiuni cu care capitalul se majorează la 400 milioane lei, precum şi o subscripţie de 100 milioane lei de la Westmister Bank (Londra). Capitalul ajunge la 500 milioane lei din care 80% românesc.

La 31 martie 1939, Adunarea Generală a Acţionarilor ia o serie de hotărâri importante, de lichidări prin fuziune şi de majorare a capitalului, astfel:

- 310 milioane lei printr-o emisiune de acţiuni la purtător

- 690 milioane lei prin fuziune de patrimoniu

Numele purtat de întreprindere în continuare va fi "N. Malaxa-SAR", până la 11 iunie 1948 când a fost naţionalizată.

Iată cum, pe un parcurs de numai 11 ani, din Fabrica de Locomotive N. Malaxa cu un capital de 10 milioane lei s-a ajuns în 1939 la "N. Malaxa-SAR" cu un capital de 1 miliard lei.

(va urma)