DE FRICA PUŞCĂRIEI, Milionarul Dan Tartagă a fugit în SUA

Milionarul braşovean Dan Tartagă, dat în urmărire generală după ce s-a sustras executării unei pedepse de cinci ani dictată anul trecut de Tribunalul Alba Iulia, s-ar afla, potrivit unor surse apropiate omului de afaceri, în Statele Unite ale Americii. Anul trecut, la 13 ani de la privatizarea Fabricii de Zahăr Bod şi după 9 ani de procese, Curtea de Apel Alba a dat verdictul care îi trimite pe cei doi inculpaţi rămaşi în acest dosar, fostul director al Băncii Agricole Braşov, Nicolae Pişcu, şi omul de afaceri Dan Tartagă, după gratii. Mai exact, pe 19 octombrie, Curtea a respins recursul împotriva sentinţei Tribunalului Alba de condamnare a inculpaţilor Pişcu Nicolae şi Dan Tartagă, şi anume cinci ani de închisoare cu executare în ambele cazuri, după cum ne-a declarat Nicoleta Dragoş, preşedintele Judecătoriei Alba Iulia.

Acuzaţiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiţiei sunt fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasare ilegală de dividende. Nicolae Pişcu a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod se afla pe rolul instanţelor din 2002, când a fost înaintat Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, Tribunalul Braşov. Doi ani mai târziu, în 2004, acesta a fost strămutat la Judecătoria Alba, iar sentinţa a fost dată în acest an, şi anume cinci ani de închisoare cu executare pentru cei doi. Pe 13 aprilie 2011, Tartagă şi Pişcu au făcut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, săptămâna trecută, pe 19 octombrie 2011, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au înaintat separat câte o cerere de amânare a executării pedepsei, care a fost judecată ieri.

• Acuzaţii numeroase

Potrivit rechizitorului în baza căruia cei doi au fost trimişi în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.

• Fabrica, pe profit după doi ani de insolvenţă

Fabrica de Zahăr Bod, companie aflată în insolvenţă, a încheiat anul trecut cu un profit net de 3,773 milioane de lei, după ce în 2010 raportase pierderi nete de 11,383 milioane de lei, se arată într-un raport al companiei remis Bursei de Valori Bucureşti. Pierderile cumulate ale fabricii în 2009 şi 2010 au urcat la patru milioane de euro.

Cifra de afaceri a companiei a scăzut nesemnificativ în perioada analizată, de la 54,915 milioane de lei la 53,133 milioane de lei. Veniturile producătorului de zahăr au urcat cu peste cinci puncte procentuale, de la 69,842 milioane de lei la 73,536 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au restrâns cu aproximativ 17%, de la 80,749 milioane de lei la 67,011 milioane de lei.

Fabrica de Zahăr din Bod este controlată de firma Darcom din Braşov, aflată şi ea în insolvenţă, firmă ai cărei acţionari sunt Lucreţia şi Iulian Tartaga, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

• • S-a admis doar revizuirea dosarului, nu şi suspendarea pedepsei

Pe data de 16 februarie 2012, Tribunalul Alba a suspendat sentinţa care i-a condamnat pe cei doi la 5 ani de închisoare şi a trimis dosarul spre rejudecare la Judecătoria Alba. Mai mult, judecătorii au suspendat punerea în executare a sentinţei de condamnare, pînă la finalizarea revizuirii.

Conform acestei decizii, Tartagă şi Pişcu s-au putut bucura din nou de libertate, motiv pentru care au fost scoşi de sub urmărire naţională. Decizia nefiind definitivă, la judecarea recursului, Curtea de Apel Alba a admis doar cererea de revizuire a dosarului, însă nu şi pe cea de suspendare a executării pedepselor.

Solicitarea de revizuire a dosarului în care fostul patron al Fabricii de Zahăr Bod, Dan Tartagă, şi fostul director al Băncii Agricole Braşov, Nicolae Pişcu, au fost condamnaţi definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, a fost amânat pentru data de 7 august.

Dosarul avea termen pe data de 26 iunie, însă magistraţii Judecătoriei Alba au amânat pronunţarea unei soluţii pînă pe data de 7 august la solicitarea avocatei lui Tartagă.