DE LA 13,1% ÎN MARTIE, Contrabanda cu ţigarete a scăzut la 12,6%, în mai

Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut la 12,6%, în mai 2013, faţă de 13,1%, în martie, conform datelor companiei de cercetare "Novel Research".

Potrivit lui Marian Marcu, directorul "Novel Research", în mai a fost observată o tendinţă de scădere în majoritatea zonelor (cea mai pronunţată fiind în Bucureşti, de 2 puncte procentuale). Cele mai afectate regiuni de comerţul ilicit au rămas şi în luna mai regiunile Vest (28,8%), Nord-Est (23,5%) şi Nord-Vest (19,8%). Zona de Duty Free  a continuat trendul ascendent din ultimele luni şi a rămas principala sursă a comerţului ilicit (33,8%). Produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova au înregistrat o evoluţie relativ constantă, în mai, furnizând 26,6%, respectiv 24,9% din piaţa neagră a ţigaretelor. Serbia a continuat tendinţa de scădere, până la 10,7%, comparativ cu 12,8%, în luna martie.

În ultimul an şi jumătate, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut în jurul a 13%.

Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, remarcă diminuarea fluxului de produse provenite din Serbia - de la peste 23% în 2012 la circa 10% în mai 2013. Domnia sa precizează: "Reducerea se datorează operaţiunilor speciale  declanşate în martie de Autoritatea Naţională a Vămilor, dar şi eforturilor susţinute ale Poliţiei de Frontieră, care desfăşoară, cu sprijinul JTI,  în şapte judeţe din sud-vestul şi vestul ţării, o campanie de  educare a cetăţenilor cu privire la efectele economice şi sociale negative ale contrabandei. Eforturile Poliţiei şi ale lucrătorilor vamali trebuie  susţinute de o politică fiscală coerentă şi de un cadru de reglementare corespunzător".

Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs BAT România, este de părere că ţara noastră, cu cei 2.000 de km de graniţă cu state care nu sunt membre UE, se află într-o poziţie dificilă, "iar misiunea de a proteja interesul naţional de luptă împotriva contrabandei se suprapune cu aceea de a proteja interesul comunităţii europene în faţa aceluiaşi fenomen".

La rândul său, Sorana Mantho, director corporate affairs Philip Morris România şi Bulgaria, opinează: "Pentru a menţine contrabanda pe actualul trend descrescător este nevoie ca limitarea comerţului ilicit să rămână o prioritate, eforturile de combatere a pieţei negre să continue la fel de eficient ca până acum, iar legislaţia să fie în continuare îmbunătăţită. În acelaşi timp, companiile din industria tutunului vor sprijini instituţiile competente în combaterea comerţului ilicit, prin expertiză la nivel global şi parteneriatele încheiate şi, de asemenea, vor contribui la creşterea gradului de conştientizare de către societate a aspectelor profund negative ale contrabandei: criminalitatea organizată, pierderile la bugetul de stat, siguranţa produselor".

În vederea reducerii pieţei negre a ţigaretelor, este necesară reglementarea mai clară a infracţiunilor de contrabandă şi evaziune fiscală; calificarea infracţiunilor în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi Bulgaria; atribuirea unor competenţe specifice poliţiei locale şi jandarmeriei; reluarea scanării tuturor mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei, potrivit surselor citate.

Acestea arată că sumele primite de statul român ca urmare a acordurilor semnate de marii producători de tutun cu Comisia Europeană ar trebui să fie alocate explicit pentru combaterea traficului ilicit cu ţigarete, precum şi pentru instituirea unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în domeniu.

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Anul trecut, producătorii de ţigarete au plătit la bugetul de stat peste 3 miliarde euro, reprezentând accize şi taxe. Suma înseamnă circa 2,7% din PIB şi o contribuţie la veniturile bugetare de aproximativ 10%.