DECIZIE FĂRĂ PRECEDENT ÎN SCANDALUL CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI Instanţa obligă Volksbank să convertească un credit la cursul istoric

Actualizare 14:45 Volksbank: "Lucrăm la diferite soluţii pentru a ajuta clienţii la plata datoriilor"

Cu privire la informaţiile conform cărora Volksbank România urmează să lanseze o ofertă pentru clienţii cu credite în franci elveţieni (CHF), "banca studiază mai multe scenarii şi lucrează la diferite soluţii pentru a-şi ajuta clienţii la plata datoriilor", arată un comunicat remis redacţiei.

"Volksbank încearcă întotdeauna să acţioneze în intereseul clienţilor săi pentru a găsi soluţii la nevoile acestora. În ceea ce priveşte creditele în franci elveţieni (CHF), într-adevăr, banca studiază mai multe scenarii şi lucrează la diferite soluţii pentru a-şi ajuta clienţii la plata datoriilor. Pentru a veni în întâmpinarea clienţilor cu o soluţie cât mai adecvată, banca lucreză încă la clarificarea ultimelor detalii ale ofertei", au transmis reprezentanţii instituţiei financiare.

-------------

Precedentul pare să se fi creat în scandalul creditelor în franci elveţieni (CHF), odată cu respingerea de către Tribunalul Galaţi a cererii de revizuire înaintată de Volksbank sub formă de cale extraordinară de atac în dosarul în care a pierdut irevocabil în faţa unui client, fiind obligată să-i convertească în lei creditul contractat CHF, la cursul din momentul acordării împrumutului plus o marjă de 10%.

Decizia de respingere a solicitării Volksbank a fost luată ieri, fiind definitivă şi irevocabilă. Banca se află, astfel, în situaţia să fie executată silit, în condiţiile în care nu va respecta decizia instanţei.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, opinează că o procedură de conversie la cursul istoric "nu are bază legală". Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, instanţa ar fi trebuit să clarifice mai multe aspecte, legate de nivelul dobânzii, de discountul acordat clientului, de cine acoperă pierderile, de cine plăteşte impozitul pe reducere etc., lucru pe care nu l-a făcut".

Nicolae Cinteză este de părere că hotărârea de la Galaţi nu va fi luată drept un precedent, "pentru că nu vorbim despre un proces colectiv".

De altă părere este, însă, Gheorghe Piperea, avocatul unui număr de circa 2.500 de împrumutaţi care au acţionat băncile în judecată pentru denominarea creditelor în franci elveţieni (menţionăm că domnul Piperea nu este şi reprezentantul clientului Volksbank în speţa de faţă).

Domnia sa consideră că decizia de ieri va influenţa în mod categoric instanţa în judecarea proceselor colective aflate pe rolul instanţei. "Indiferent ce se va întâmpla, orice hotărâre va face referire la această decizie (n.r. cea de la Galaţi)", a subliniat avocatul, care ne-a precizat că dobânda nu poate fi schimbată, întrucât nu a fost pusă în discuţie modificarea acesteia, iar contractul nu a rămas fără dobândă, pentru ca aceasta să poată fi negociată: "Au fost eliminate cele două clauze considerate abuzive. A fost atacat doar cursul şi comisionul, nu şi dobânda sau alte elemente din contract. Astfel, creditul va fi convertit la un curs de circa 1,98 lei, dobânda rămânând aceeaşi din contract, de 3,59%".

Stan Târnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoti & Partners, unul dintre avocaţii Volksbank, susţine că ne aflăm în faţa unei erori de judecată, precizând: "Aşa cum este, hotărârea Tribunalului Galaţi este incompletă, întrucât nici clientul şi nici instanţa nu au făcut referiri la costul aplicabil creditului ulterior conversiei. Aşadar, pentru a o pune în aplicare, ne vom întoarce la contractul semnat de client, care prevede foarte clar modificarea costurilor la nivelul celor pentru un credit în lei. Efectele aplicării hotărârii sunt nesemnificative, având în vedere că dobânda se va dubla".

Referitor la costurile conversiei, domnia sa ne-a declarat: "Este adevărat că instanţa nu a stabilit care este dobânda, dar contractul prevede că, dacă se trece de la CHF la lei, se va aplica dobânda pe care banca o practică la creditele în lei".

În opinia domnului Târnoveanu, este vorba despre un caz particular de înţelegere a aplicării prevederilor contractuale "şi nu are legătură cu deciziile CJUE".

Amintim că în primăvara anului în curs, CJUE a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria, hotărând că, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei, întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.

"În niciun caz această hotărâre nu este un etalon (din niciun punct de vedere) pentru practica judiciară. Ba chiar am putea spune că se conturează o practică în sens contrar - sunt deja hotărâri emise de instanţe de acelaşi grad din Bucureşti, Oradea, Ialomiţa, care resping cererile de conversie înaintate de clienţi", a precizat Stan Târnoveanu.

Acesta a explicat faptul că revizuirea reprezintă o cale extrordinară de atac în cadrul căreia posibilităţile de îndreptare a unei hotărâri "care interpretează greşit legea, contractul şi situaţia de fapt" sunt destul de limitate.

Nicolae Cinteză ne-a spus, recent, în cadrul unui interviu, că, "la Galaţi, Volksbank avea stipulat în contract următoarele: «În vederea evitării continuării/majorării expunerii la Riscul Valutar, Banca are dreptul, dar nu şi obligaţia, ca, în mod unilateral: Să convertească în RON Creditul acordat împrumutatului în baza prezentei Convenţii, utilizând în acest scop cursul de schimb EUR/RON, respectiv CHF/RON practicat de către aceasta la data efectuării conversiei»". Potrivit reprezentantului BNR, conversia unui credit trebuie să fie opţiunea băncii, astfel încât aceasta să aibă tot timpul o poziţie valutară optimă şi să nu-şi creeze cerinţe de capital foarte mari.

Decizia Tribunalului Galaţi a fost adoptată în luna iunie şi prevede, pe lângă conversia creditului în CHF, anularea clauzei de comision de risc, aceasta fiind declarată nulă pe motiv că este abuzivă, precum şi restituirea sumei plătite pentru acoperirea acestui comision.

Pe scurt, soluţia precizează: "Admite recursul. Modifică în tot sentinţa recurată şi în rejudecare: Admite acţiunea şi, în consecinţă, obligă pârâta să convertească în RON creditul acordat reclamantei, la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului, curs majorat cu 10%. Constată nulitatea absolută a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 32.017,77 lei, reprezentând contravaloare comision de risc. Irevocabil".

Potrivit specialiştilor, decizia poate influenţa votul parlamentarilor care, în această perioadă, au pe masă mai multe proiecte legislative ce prevăd soluţionarea nemulţumirilor care au apărut în rândul persoanelor împrumutate în franci elveţieni, deşi se pare că precedentul nu funcţionează în legislaţia românească.

Surse politice ne-au precizat că Executivul nu susţine acest tip de iniţiative, sistemul bancar făcând presiuni enorme, atât prin intermediul Guvernului, cât şi prin Banca Naţională a României şi Fondul Monetar Internaţional pentru ca proiectele să nu fie adoptate.

Zilele trecute, surse apropiate situaţiei ne-au spus că Volksbank România, care are un vast portofoliu de credite în CHF, urmează să deruleze o campanie publicitară prin care să-şi prezinte o ofertă de conversie a creditelor în franci elveţieni, la un curs de circa 2,5 lei, cu DAE de 5,81%, acordând o reducere de sold de aproximativ 30%.

Reprezentanţii băncii nu au dorit să comenteze această informaţie.

Nicolae Cinteză ne-a declarat că Volksbank a informat BNR cu privire la această ofertă, precizând că Banca Centrală a agreat soluţia, considerând-o una bună, întrucât instituţia financiară a făcut deja primul pas în această direcţie, prin majorarea capitalului social.

Şeful Supravegherii de la BNR ne-a spus că soluţia Volksbank se află în discuţii la Ministerul Finanţelor Publice, care ar putea impozita reducerea aplicată expunerii, fiind considerată profit în beneficiul clientului.

"Este o problemă pur de fiscalitate care trebuie rezolvată", ne-a spus, ieri, domnul Cinteză.

Volksbank este una dintre instituţiile financiare care au acordat împrumuturi în CHF, în 2007-2008, în ultima perioadă nivelul creditelor neperformante înregistrând creşteri importante.

În acei ani, dobânzile practicate la împrumuturile în franci elveţieni (CHF) erau de 4-5%, iar cursul leu/CHF era de 2 lei, în timp ce, acum, un franc eleveţian costă în jur de 3,6 lei.

Scandalul creditelor în franci elveţieni a luat proporţii, atât la noi, cât şi la nivel european, în contextul în care câteva mii de împrumutaţi în CHF au chemat băncile în judecată, solicitând denominarea creditelor, printre instituţiile bancare împotriva cărora au fost intentate acţiuni în instanţă numărându-se Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank.

Grupul de bănci regionale care deţine Volksbanken AG şi-a dat acordul pentru planul de reducere a costurilor, după ce instituţia nu a reuşit să treacă testele de stres, în condiţiile în care Banca Central Europeană a identificat un deficit de capital de 865 milioane de euro.

Instituţia centrală a grupului Volksbanken, care include mai multe zeci de bănci regionale, îşi va transfera serviciile de bază către un alt grup bancar, cel mai probabil în prima jumătate a anului 2015. Restul operaţiunilor urmează să fie transferate în următorii ani către o divizie care nu va deţine o licenţă bancară, ceea ce înseamnă că nu va trebui să îndeplinească cerinţele minime de capital impuse băncilor.

Fuziunile între cele 42 de bănci care deţin Volksbanken vor fi finalizate până în 2017 şi vor duce la crearea a opt noi bănci regionale şi trei creditori specializaţi.

Planul trebuie aprobat de autorităţile de reglementare.

În conformitate cu planurile aprobate de Uniunea Europeană, până la finele lui 2015, Volksbanken trebuie să vândă şi pachetul de 51% pe care îl deţine la divizia bancară din România.

După ce au fost anunţate rezultatele testelor de stres efectuate asupra unui număr de 130 de bănci europene, Nicolae Cinteză ne-a declarat: "Singura bancă prezentă şi la noi care ar putea avea probleme este Volksbanken, însă subsidiara din ţara noastră are o solvabilitate de aproape 20%, mult peste pragul minim impus".

La acea vreme, reprezentanţii Volksbank România ne-au precizat că testele de stres nu au niciun impact asupra subsidiarei din ţara noastră: "Volksbank România este o bancă puternic capitalizată, cu o rată de solvabilitate de 17,8% (la sfârşitul lunii septembrie 2014), peste cerinţele minime impuse de reglementările locale (10%). Încă un element important de menţionat este faptul că testele BCE nu au avut în vedere măsurile adoptate în 2014, care au vizat reducerea portofoliului de credite neperformante sau restructurarea planificată a Asociaţiei Băncilor Volksbank, acestea având loc după data la care s-au încheiat testele, respectiv 31 decembrie 2013".

În urma restructurării cu succes a băncii, printre altele a fost vândut un portofoliu de credite neperformante în valoare de 495 milioane euro, ne-au mai spus sursele citate, care au adăugat că banca a trecut şi printr-o majorare suplimentară de capital, în valoare de 321 milioane euro, realizată în octombrie.