Decizii pentru întărirea forţelor militare din România

Parlamentul a luat, ieri, act de mai multe informări ale preşedintelui României Klaus Iohannis cu privire la intrarea, staţionarea şi operarea batalionului STRYKER al SUA în România şi cu privire la aprobarea, ca urmare a solicitărilor transmise de NATO, a dislocării unor forţe armate străine în România, precum şi intrarea, staţionarea şi operarea detaşamentului de avioane de luptă F-35 al SUA în România. Totodată, Parlamentul a luat act de actualizarea, pentru anul 2022, a forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional.

De asemenea, Parlamentul a aprobat şi o hotărâre prin care se desfiinţează Grupul parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă şi Grupul parlamentar de prietenie cu Belarus.

"Escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţională şi în special securitatea europeană şi pe cea regională la Marea Neagră. Situaţia de securitate din vecinătatea ţării noastre impune măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienţei României", se arată în informarea transmisă Parlamentului de către Administraţia Prezidenţială cu privire la operaţionalizarea batalionului STRYKER.

Cătălin Avramescu, editorialist BURSA, ne-a precizat că scrisoarea transmisă Parlamentului privind detaşările forţelor armate româneşti este una de rutină, transmisă anual în Parlament. Cu privire la detaşarea forţelor armate străine pe teritoriul ţării noastre, Avramescu a punctat că mişcarea are rolul de a întări apărarea ţărilor de pe flancul de sud-est al NATO.

Cătălin Avramescu ne-a spus: "În discuţie este planul de activităţi şi vorbim despre o informare despre viitoarele detaşări în misiuni de pace cum ar fi Kosovo (informarea vorbeşte inclusiv despre misiunea NATO din Irak, Mali, Somalia, etc. - n.r.). Acestea sunt conflicte locale, nu este vorba despre războaie. Posibil războaie civile, dar acestea sunt forţe care nu participă activ la ostilităţi. Este ceea ce face România de vreo 25 de ani încoace, nu este o noutate din punctul acesta de vedere. (...) Desfăşurarea forţelor armate străine (pe teritoriul României) se face de asemenea tot cu aprobarea Parlamentului, deci nici aici nu este nimic special. Avem şi unităţi (NATO) care se rotesc, din mai multe motive: ori şi-au terminat misiunea, ori se schimbă pentru că a trecut o anumită perioadă de timp, etc., iar forţele navale au o restricţie şi mai puternică: este vorba despre Convenţia de la Montreaux care interzice navelor de război care nu sunt ale ţărilor riverane de la Marea Neagră să staţioneze mai mult de 90 de zile în Marea Neagră şi dă dreptul Turciei de a refuza unele nave ale unor terţi. Atunci, dacă ai nave americane de exemplu care sunt detaşate în Marea Neagră, nu poţi să le ţii cât vrei. Trebuie să le scoţi şi să introduci altele, întotdeauna cu acordul Turciei".

În cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, senatoarea Diana Şoşoacă a luat cuvântul şi a acuzat "intrarea României în război.

"Raportat la informările dânsului (preşedintelui României - n.r.), noi de astăzi suntem în război? Ce înseamnă să primim pe teritoriul României detaşamentele SUA, Stryker şi F-35? (...) Odată ce acceptăm să trimitem muniţie de război în Ucraina, nici Ucraina nici Federaţia Rusă nu sunt membre NATO şi membre ale UE, ne constituim în parte beligerantă. Poporul român spune foarte clar Parlamentului României: «nu îndrăzniţi să băgaţi România în război»", a afirmat Şoşoacă, care alături de alţi 4 deputaţi neafiliaţi a anunţat că se opune deciziei Parlamentului.

Informările transmise Parlamentului arată că "situaţia de securitate din vecinătatea ţării noastre impune măsuri privind dezvoltarea capacităţii de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienţei României".

Totodată, în documentul privind operaţionalizarea batalionului STRYLER al SUA în România se arată că "această contribuţie semnificativă reprezintă o demonstraţie fără echivoc a solidarităţii Statelor Unite, ca aliat şi principal partener strategic al României, în contextul eforturilor de consolidare a descurajării şi apărării pe Flancul Estic al NATO".

"Prezenţa batalionului STRYKER în ţara noastră (...) este în consonanţă cu hotărârea NATO (...) de a întreprinde toate acţiunile necesare menite să sporească apărarea statelor aliate şi să crească securitatea la Marea Neagră", se mai arată în informare.

Documentele de la Administraţia Prezidenţială mai constată că Federaţia Rusă intenţionează să-şi "reafirme statutul de mare putere regională".

Preşedinţia informează per total că a aprobat: - dislocarea pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei navale (eVA) a unei grupări navale din cadrul grupării permanente de luptă a NATO; - dislocarea pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA; - dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare aparţinând SUA; - dislocarea în România a unor forţe aparţinând Franţei, în cadrul consolidării prezenţei aliate pe Flancul Estic al NATO (eFP); - dislocarea pe teritoriul României, în contextul repoziţionării în Europa, a unor forţe aparţinând SUA în garnizoanele Buzău, Smârdan, Constanţa şi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

În ceea ce priveşte detaşamentul SUA constituit din două aeronave F-35, acestea vor survola spaţiul aerian al României, vor ateriza şi opera pe teritoriul ţării noastre în cadrul unor misiuni în comun pentru asigurarea întăririi posturii de descurajare şi a capacităţii de apărare a spaţiului aerian al NATO.

• Peter Zeihan, geostrateg american: "Strategia Rusiei este distrugerea completă a infrastructurii civile din Ucraina"

Potrivit geostrategului american Peter Zeihan, strategia Rusiei în actualul război este distrugerea completă a infrastructurii civile din Ucraina. Acesta consideră că Rusia ţinteşte să intre militar în Polonia şi România şi că Rusia trebuie oprită în Ucraina, altfel riscăm "să intre în joc focoasele nucleare".

"Strategia Rusiei este distrugerea completă a infrastructurii civile, ideea fiind că dacă distrugi capacitatea unei populaţii de a trăi într-un loc se vor împarte în mod natural în două grupuri: refugiaţi care pleacă şi pentru care nu îţi faci griji şi luptătorii, care dacă rămân poţi să-i împuşti pe loc. Vedem că asta se întâmplă în Mariupol acum, unde ruşii nu au doar trupele mai bune, ci au adus şi grupul Wagner, mercenari din Siria şi cecenii, şi literalmente împuşcă pe oricine a mai rămas (în Mariupol). Ştim că deja au omorât 50.000 (de oameni), probabil că este mai aproape de 100.000 şi vor continua până nu va mai rămâne nimeni. Asta va fi strategia pentru fiecare oraş ucrainean. Este oribil şi un plan care indică că scopul nu este preluarea teritoriului ci trecerea dincolo de acel teritoriul. Ruşii încearcă să acopere căile dintre munţi şi mări care au fost mereu rutele de invazie şi sunt 2 pe cealaltă parte a Ucrainei: una la sud-vest care merge către România şi una la nord-vest care merge către Polonia. Asta urmăresc aici. Dacă nu trebuie să ocupe o populaţie ucraineană, asta le face treaba mai uşoară, dacă câştigă războiul", consideră Peter Zeihan.

Acesta adaugă: "Problema din punctul american de vedere: acel convoi de 40 de kilometri care venea dinspre Belarus spre Kiev şi care s-a blocat în prima zi pentru că nu ruşii nu au adus cu ei combustibili - iar în a treia zi ruşii s-au întors pe jos pentru că au rămas fără mâncare - a arătat planificatorilor militari americani că ruşii nu sunt mare lucru şi că pot fi distruşi într-un război. De atunci, din moment ce ştim că intenţia ruşilor nu este să se oprească la Ucraina, ci să intre în mai multe ţări NATO, ştim că acea luptă dintre trupele americane şi cele ruseşti este destinată să se întâmple. Şi ştim acum cum s-ar termina: ruşii vor fi distruşi şi vor fi lăsaţi cu o alegere simplă, ori o retragere strategică de-a lungul întregii linii de conflict, tocmai până în Rusia, ori escaladarea şi folosirea unor focoase nucleare. Din moment ce ruşii ar vedea acest moment ca pe o criză existenţială, este o luptă (între armatele SUA şi Rusiei - n.r.) pe care trebuie să o prevenim. Prin urmare, SUA şi NATO în general, trimite Ucrainei orice sistem de armament pe care poate să îl trimită, nimic care necesită antrenament la faţa locului sau un lanţ de aprovizionare ce include militari americani. Dar în rest trimitem tot ce avem pentru că dacă nu reuşim să înfrângem Rusia în Ucraina, focoasele nucleare intră în joc. Asta încercăm să evităm acum".

• Cătălin Avramescu: "Vladimir Putin a dorit un război politic, dar este din ce în ce mai izolat, inclusiv acasă"

Cătălin Avramescu consideră că Rusia a schimbat strategia nu doar din cauza schimbării unor obiective militare.

"Când a atacat Kievul (...) a fost tot un război tradiţional. Au trimis tancurile T-72, transportoare blindate, nu a fost ceva neconvenţional. Şi au fost învinşi. Problema nu este numai una militară, problema care se pune este că Rusia a conceput acest război, de la bun început, ca pe un război politic. Asta este o noţiune aparte în studiile militare şi vă dau un exemplu: Hitler, când a invadat Uniunea Sovietică, a catalogat această invazie ca pe un război politic. Avea o expresie: «Rusia este un uriaş cu picioare de lut. Trebuie să dăm un umăr în uşa şandramalei şi totul se va prăbuşi». De ce: pentru că el credea că ceea ce armata germană trebuia să realizeze - exact cum crede Putin acum - era să omoare capul hidrei, adică conducerea politică. Iar în momentul acela ţara va rămâne spitalizată la picioarele Rusiei. Evident că este o iluzie: a fost atunci şi este şi acum. Vladimir Putin a dorit un război politic, iar ce vedem acum este a doua fază a acestui război politic. Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat şi dacă ar fi cucerit Kievul în 2 zile, un pachet de măsuri pe care le vedem acum: ar fi inclus distrugerea sistematică a unor centre de populaţie, eliminarea radicală a tuturor oponenţilor, deportarea, denaţionalizarea, anexarea industriei, confiscarea. Este exact ceea ce a făcut şi armata germană în cel de-al doilea război mondial în ţări diverse precum Franţa, Olanda şi aşa mai departe şi exact ceea ce a făcut armata stalinistă", a spus Avramescu.

Acesta consideră că pe termen scurt nu putem discuta în niciun fel de o soluţie politică la conflict, iar orice conflict poate fi dus în cadrele unor criterii foarte restrictive.

"Unul dintre ele este accesul la fonduri şi la tehnologie. Dacă Rusiei i se taie accesul la fonduri şi la tehnologie este posibil ca în viitorul destul de apropiat să avem pur şi simplu o lipsă de armament care să alimenteze războiul. Este greu de crezut, dar eu cred că deja nu are suficient armament. Oricum foloseşte tehnologie de anii 1970. (...) Unele fabrici militare, odată cu sancţiunile, s-au închis, inclusiv cea mai mare fabrică de tancuri din lume", a mai punctat Cătălin Avramescu.

Avramescu a mai subliniat că impresia sa este că Vladimir Putin este din ce în ce mai izolat, nu doar la nivel global, ci în rândul elitei politice de la Kremlin.