Default-ul Greciei din 2012 - cel mai mare din istoria modernă

Ucraina a evitat intrarea în incapacitate de plată în luna iulie 2024, când nu a reuşit să plătească împrumuturi de 20 de miliarde de dolari, ajungând la un acord preliminar cu creditorii privaţi. Având în vedere povara financiară a războiului din Ucraina, ţara a suspendat plăţile dobânzilor aferete datoriei internaţionale în ultimii doi ani, care trebuia să expire la 1 august 2024. Fără această nouă restructurare a datoriilor, intrarea în incapacitate de plată a Ucrainei (default) ar fi plasat ţara printre cele mai mari zece default-uri din istoria recentă, conform unei analize visualcapitalist.com, care aminteşte că Ucraina s-a mai aflat în situaţie de neplată a datoriei în 2015, după invadarea Crimeei de către Rusia.

Sursa citată a publicat topul celor mai mari zece default-uri din istoria recentă, conform datelor Moody's. Astfel, cele mai mari rate de nerambursare a datoriei suverane din 1983 până în 2023, au fost consemnate după cum urmează: Grecia - 264,2 miliarde de dolari, în martie 2012, rating C acordat de Moody's; Argentina - 82,3 miliarde de dolari, în noiembrie 2001, rating Caa3; Rusia - 72,7 miliarde de dolari, în august 1998, rating Caa1; Grecia - 41,4 miliarde de dolari, în decembrie 2012, rating C; Liban - 31,3 miliarde de dolari, în martie 2020, rating Ca; Venezuela - 31,1 miliarde de dolari, în noiembrie 2017, rating Caa3; Argentina - 29,4 miliarde de dolari, în iulie 2014, rating Caa2; Ecuador - 17,3 miliarde de dolari, în aprilie 2020, rating Caa3; Ucraina - 13,3 miliarde de dolari, în octombrie 2015, rating Ca; Argentina - 10,5 miliarde de dolari, în februarie 2020, rating Caa2.

Cel mai mare default, la Greciei (din 2012), s-a produs atunci când ţara s-a aflat în recesiune pentru al cincilea an consecutiv. Grecia a intrat din nou în incapacitate de plată a datoriei suverane cu doar nouă luni mai târziu, acest default devenind al patrulea ca mărime din istoria recentă. Până la default, Grecia a înregistrat deficite semnificative, în ciuda faptului că este una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere din Europa. Mai mult, în 2009, prim-ministrul elen a dezvăluit că ţara avea datorii de 410 miliarde de dolari, substanţial mai mari decât estimările anterioare.

Argentina, care are al doilea cel mai mare default din istoria recentă, a ajuns în această situaţie în mai multe rânduri, ţara fiind incapabilă să-şi plătească datoria de nenumărate ori de la declararea independenţei sale, în 1816. Astăzi, Argentina este cel mai mare debitor faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI), în ciuda faptului că este a treia economie ca mărime a Americii Latine.

Rusia, plasată pe locul al treilea în topul default-urilor, s-a aflat într-o criză valutară în 1998, care a şters peste două treimi din valoarea rublei în câteva săptămâni. În acel an, alte câteva ţări, printre care Venezuela, Pakistan şi Ucraina, au intrat în incapacitate de plată a datoriei suverane, după ce criza financiară asiatică din 1997 a provocat instabilitate pe pieţele financiare globale.

Aşa cum 1998 a cunoscut un val de neplată a datoriilor suverane, 2020 a fost un an marcat de schimbări majore în privinţa datoriilor. Din cauza pandemiei şi a prăbuşirii preţurilor petrolului, 2020 a fost un an record pentru default-uri suverane, ajungând la şapte în total. Dintre acestea, Libanul, Ecuadorul şi Argentina au înregistrat cele mai mari datorii, pe fondul amplificării presiunilor fiscale.