DELOITTE ROMÂNIA DESPRE EFECTELE OUG 114: "Numai din prevederile pentru gaze, pierderile la buget vor fi de 2,26 miliarde lei anual"

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 va avea efecte negative, precum scăderea contribuţiilor la bugetul de stat, perturbarea concurenţei din piaţa de gaze naturale, eşecul de a proteja consumatorii casnici, precum şi riscul declanşării unor investigaţii la nivel european pe tema unui potenţial ajutor de stat pentru consumatorii industriali, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

ROPEPCA a adus în atenţie rezultatele unui studiu care analizează impactul OUG 114/2018 asupra sectorului de gaze naturale din ţara noastră, realizat de Deloitte România.

Saniya Melnicenco, preşedintele ROPEPCA, a afirmat că estimarea făcută la nivelul Asociaţiei relevă faptul că cel mai mare risc este prezent la nivelul producătorilor mici şi mijlocii.

Domnia sa a adăugat: "Am primit nenumărate semnale despre faptul că programe de explorare şi exploatare se reduc cu cel puţin 30-50%, în funcţie de titular, şi există şi o tendinţă de diminuare a valorii acestor proiecte, tot de aproximativ 30-50%. Acest lucru va duce, cu siguranţă, la scăderea producţiei interne de gaze naturale din cauza închiderii unor zăcăminte care nu vor mai fi viabile din punct de vedere economic, din cauza opririi finanţărilor primite de micii producători. Situaţia este destul de pesimistă".

Preşedintele ROPEPCA a precizat că membrii Asociaţiei au avut o serie de întâniri cu reprezentanţii Guvernului şi cu cei ai Parlamentului, la nivel de Senat, subliniind faptul că nu doar măsurile din ordonanţă reprezintă o problemă, ci şi metoda prin care au fost introduse, pentru că nu a existat posibilitatea de consultare.

Doamna Melnicenco a adăugat: "Sunt foarte multe îngrijorări pentru că ele nu corespund nici legislaţiei naţionale, nici celei europene. Comisia Europeană a fost sesizată în această privinţă, dar între timp, producătorii se uită la ceas şi înţeleg că au rămas două luni până la aplicabilitatea acestor măsuri, iar unii dintre titulari analizează posibilitatea de a ataca acest document şi în instanţă, în funcţie de forma sa finală".

În acest context, atât Sanya Melnicenco, cât şi Sorin Elisei, reprezentant al Deloitte Romania, au afirmat că protejarea consumatorilor vulnerabili se poate face prin alte metode, care să fie adresate direct acestora, fără să fie afectat întreg sectorul de producţie.

Oficialul ROPEPCA a precizat: "Nu poţi să rezolvi o problemă a consumatorului casnic prin crearea de piedici în dezvoltarea întregii industrii de producţie, iar plafonarea este mai toxică decât taxa de 2% pe cifra de afaceri, pentru că trebuie să fim conştienţi că relansarea anumitor proiecte vor presupune un efort financiar semnificativ. Credem că aceasta (n.r. plafonarea întregului volum de producţie) nu este o măsură potrivită pentru a ajuta consumatorul casnic, care reprezintă până la 30% din consum. Nu este o măsură tocmai de ajutor pentru economie, ci dacă vrem să protejăm o anumită categorie de consumatori, măsurile trebuie adresate direct şi punctual în acea direcţie".

La rândul său, domnul Elisei, senior manager în cadrul Deloitte Romania, a declarat: "Puteau fi găsite metode alternative de îmbunătăţire a mecanis­melor de piaţă pentru că sunt o serie de efecte care supun unui risc însemnat nivelul investiţiilor pentru viitor. Noi putem să rezolvăm o problemă punctuală pentru o perioadă de trei ani de zile, dar producţia de gaze va trebui să existe şi peste cinci ani, şi peste zece ani şi peste 15 ani şi atunci predictibilitatea şi stabilitatea sunt foarte importante".

Reprezentantul Deloitte Romania a mai spus că ipoteza pe care domnia sa o vede valabilă pentru următorii trei ani, este aceea potrivit căreia, teoretic, ne vom afla aproape tot timpul în situaţia în care consumul va depăşi producţia.

Nu în ultimul rând, Saniya Melnicenco a atras atenţia asupra faptului că măsurile din OUG 114 sunt puternic neconcurenţiale şi descurajatoare pentru orice investiţie sau investitor potenţial.

Mai mult, conform domniei sale, producătorul autohton este dezavantajat în raport cu ceilalţi participanţi în întreg lanţul de funcţionare a pieţei de gaze naturale autohtone, în condiţiile în care acesta este expus la cele mai mari riscuri, motiv pentru care ROPEPCA cere revizuirea acestor măsuri.

Printre altele, OUG 114/2018 prevede plafonarea preţului de producţie internă al gazelor naturale la 68 lei/MWh şi o contribuţie de 2% din cifra de afaceri pentru companiile din energie care va fi plătită către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

• Elisei, Deloitte: "Impactul ordonanţei, mai mare asupra preţului pentru consumatorii non casnici"

Preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici ar trebui să crească, dar prin diferite mecanisme, disponibile prin metodologiile de tarifare pe fiecare componentă, ele ar putea fi absorbite sau recunoscute mai târziu, astfel încât acest preţ să rămână în continuare fix la aceşti consumatori, a spus Sorin Elisei.

Domnia sa a atras, însă, atenţia: "Această pierdere se poate absorbi prin tariful de distribuţie. Aici, prin metodologie şi aşa cum am înţeles noi, se poate interpreta că la aceeaşi bază de costuri fixe, creşterea cantităţii distribuite (noi ne aşteptăm, în mod natural, ca odată ce preţul va fi plafonat la 68 lei/MWh, să crească consumul, ceea ce înseamnă un volum distribuit mai mare care împărţit la relativ aceeaşi bază de costuri fixe, să poată dilua efectul, cel puţin al taxei de 2%, spre exemplu) ar putea duce la o recuperare de 6,3 lei/MWh. Aceasta este ipoteza pe care noi o considerăm prudentă. Până la urmă, ordonanţa spune că furnizorii au dreptul să îşi recupereze pierderile, începând cu 2019, până în 2022, dar sub ce formă sau cum se vor aloca aceste redistribuiri de pierderi, încă nu ştim. Noi am ales să facem o distribuţie liniară. Există riscul ca în această perioadă de aplicare a OUG 114/2018 să acumulăm alte pierderi".

Impactul acestui act normativ este semnificativ mai mare în ceea ce priveşte preţul pentru consumatorii indus­triali, care potrivit reprezentantului Deloitte, vor fi obligaţi să cumpere gaze naturale într-o structură de ames­tec (din producţia internă şi din import).

Sorin Elisei a explicat: "Creşterea consumului, raportată la o producţie care, fie este constantă, fie creşte uşor, duce la ideea că importurile vor creşte. Cu alte cuvinte, procentul de import în structura amestecului va fi mai mare şi atunci vom avea un impact de cel puţin 2,5% (o medie anualizată pe perioada respectivă). Impactul depinde, însă, şi de evoluţia preţurilor la import".

Domnia sa a vorbit şi despre o potenţială situaţie de ajutor de stat ilegal acordat consumatorilor industriali, care au drept materie primă ca şi cost, în structura lor de costuri, gazul natural, adăugând: "Situaţia preţului plafonat de 68 lei/MWh (conform ordonanţei), preţ valabil şi pentru consumatorii non-casnici pe metodologia de alocare indicată de ANRE prezintă un risc de ajutor de stat ilegal în primul rând pentru că el pare să fie semnificativ mai mic decât preţul la care se tranzacţionează la nivel regional gazul natural. Efectul secundar este că utilizarea, ca materie primă, a gazului natural cotat sub alte preţuri disponibile la nivel internaţional poate să determine, în mod automat, demararea unor investigaţii, ca urmare a plângerilor făcute de companiile din UE care activează în aceeaşi industrie".

• Studiu Deloitte: "Importurile de gaze naturale din afara UE vor creşte"

În ceea ce priveşte impactul asupra veniturilor la bugetul de stat, reprezentantul Deloitte Romania a spus că studiul semnalează faptul că pierderile se vor cifra 2,26 miliarde de lei pe an, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 114/2018 din sectorul gazelor naturale.

Sorin Elisei a menţionat: "Este vorba despre venituri nerealizate de 1,15 miliarde de lei din plafonarea preţului gazelor, adică din neîncasarea suprataxei din dereglementarea preţului, se pierd 471 de milioane de lei din redevenţe, 145 milioane de lei din impozitele pe profit, 192 de milioane de lei din TVA şi 303 milioane de lei din dividende".

Domnia sa a arătat că pierderile de 2,26 miliarde de lei reprezintă aproape 20% din beneficiile sociale plătite de Guvern în total, în anul 2017, iar cadrul de piaţă introdus de OUG 114 este relativ similar cu situaţia anterioară liberalizării preţului gazelor din producţia internă.

Ordonanţa are impact şi asupra siguranţei aprovizionării cu gaze naturale, pe termen scurt, mediu şi lung, în sensul în care o modificare a planurilor de investiţii s-ar putea traduce prin încetarea sau oprirea acestora, şi la nivelul Transgaz şi la nivelul operatorilor de distribuţie, mai arată studiul Deloitte.

Reprezentantul companiei de consultanţă a spus: "Modificarea sau încetinirea planurilor de investiţii ar putea afecta semnificativ situaţia de pe piaţa reglementată, unde eram percepuţi, cel puţin înainte de decembrie 2018, ca viitori exportatori de siguranţă energetică în regiune prin prisma livrărilor de gaze naturale, ca urmare a surplusului creat de resursele din Marea Neagră şi din producţia internă şi, în mod logic, credem că acest lucru va duce la creşterea importurilor de gaze naturale din afara Uniunii Europene, mai exact Federaţia Rusă, la acest moment".

De asemenea, un alt efect al OUG 114/2018 vizează producţia autohtonă de gaze naturale din perioada următoa­re, domnul Elisei explicând: "Avem două prognoze cu privire la producţie. Datele oficiale arătau, înainte ca ordonanţa să fie emisă că producţia de gaze în România ar urma să crească până la 133 de terawatti în 2022. Cel mai optimist scenariu indicat de producători, în prezent, ar fi că producţia va rămâne egală cu cea din 2018, adică 113,3 terawatti, în următorii trei ani, iar unii dintre ei ne-au indicat şi faptul că aceasta va scădea. Însă, în ambele scenarii, importurile cresc, ca efect al majorării consumului, pe care noi l-am majorat (n.r. în calculele din studiu) cu o marjă de doar 5 terawatti, deşi el ar putea să fie şi mai mare. Noi vorbim, în acelaşi timp, de prioritizarea producţiei de gaze pentru consumul intern, lucru care duce, automat, la disponibilitate zero pentru export şi din start, prioritizarea vânzării producţiei interne de gaze către consumatorii casnici a reprezentat un caz de potenţial de infringement".

Piaţa concurenţială a gazelor naturale din ţara noastră va înceta, în cele din urmă, să existe, în perioada aprilie 2019 - martie 2022, mai subliniază ROPEPCA, întrucât obligaţia de a vinde gaze naturale la un preţ reglementat va face concurenţa în producţia de gaze naturale să scadă, producătorii independenţi mici nefiind capabili să finanţeze operaţiunile la un preţ plafonat.

Nu în ultimul rând, România ar trebui să evalueze cu atenţie implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie şi să evite subvenţionarea gospodăriilor care depăşesc venitul mediu la nivel regional/naţional.

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active, care asigură peste 90% din consumul României de gaze naturale, iar pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv, mai atrage atenţia Asociaţia.