English
În Spania, democraţia zace în ruină, asemenea unui morman de fiare nefolositoare, care au fost cîndva o foarte utilă şi performantă maşinărie. Este sau nu referendumul o soluţie democratică pentru a hotărî reconfigurarea statală? Ce fel de democraţie este aceea în care represiunea fizică asupra unor mase de oameni ajunge să fie argumentul cel de pe urmă al celor cu legea în mînă? Cine mai aşteaptă de la Democraţie vreo soluţie pentru relaţia dintre Barcelona şi Madrid? Nimeni!!! Ultimul argument adus în joc, forţa, este cel care va decide! Fie forţa de rezistenţă, fie forţa de represiune şi dizolvare.
Nici rugina ruinătoare a tipului, nici îmbătrînirea, nici erodarea prin suprafolosire, nici unul dintre procesele care anunţă de obicei instalarea sfîrşitului nu este responsabil de criza prelungită a democraţiilor, nu doar cea din Spania, ci din întreg arealul euro-atlantic. Sistemul instituţional de organizare a spaţiului politic şi de guvernare cel mai fragil, dar şi cel mai complex, mai aproape de imperativele universale ale Umanismului pe care, cu mari şi îndelungi eforturi, modernitatea a reuşit să le recunoască drept standarde universale pentru comportamentul statelor în relaţia cu cetăţenii lor, respectiv între state, se află în criză.
O fundătură sau doar o răspîntie? Unde trebuie căutate rădăcinile crizei şi ale eşecurilor democraţiei, tot mai des repetate, cu efecte sociale tot mai extinse şi mai îngrijorătoare?
Cu bună ştiinţă, las astăzi deoparte argumentul "păcatului originar" al democraţiilor actuale, acela de a fi reprezentative, adică un fel de nici cal nici măgar, nici democraţii pînă la capăt, (puterea deplină a poporului!) nici autocraţii în toată tăria cuvîntului. L-am mai dezbătut şi vom mai reveni asupra lui, cu siguranţă.
Tema zilei este desigur "referendumul", valoarea şi raporturile sale cu Democraţia. Dacă este vorba despre cea "reprezentativă", măsura referendală este excepţia care contrazice regula, nicidecum nu o întăreşte! Englezii au spus-o pe şleau şi au refuzat să o admită în sistemul lor politic, pînă tîrziu, în secolul al XX-lea, considerînd-o dăunătoare democraţiei, de-a dreptul. În 1945, cînd Churchill a sugerat consultarea referendală, Clement Attlee l-a contrat fără menajamente: "Nu voi consimţi la introducerea în viaţa noastră naţională a unui instrument atît de străin de toate tradiţiile noastre, cum este referendumul", fără să uite să adauge, pentru culoare, că instrumentul cu pricina a fost mai degrabă folosit de regimurile fasciste şi naziste ale Europei. Chiar dacă, istoric, britanicii au recurs şi ei la referendumuri, în privinţa unor chestiuni spinoase, cum ar fi autoguvernare irlandeză, în 1890, sau triviale, cum ar fi reforma tarifelor, în 1910, excepţiile nu atenuează cu nimic chintesenţa reacţiei lui Atlee. Chiar şi în sistemele constituţionale democratice care integrează şi dau un cadru legal exercitării referendumului, cum este şi cazul României, el rămîne o măsură excepţională, pentru situaţii excepţionale şi într-un fel sau altul reprezintă o formă de abdicare de la decizie şi responsabilitate a celor care exercită puterea prin intermediul instituţiilor reprezentativităţii. Cu greu poate fi contestată valoarea politică a referendumului. Cînd vine vorba despre valoarea sa juridică-constituţională, însă, lucrurile se complică enorm. În general, democraţiile Europei au luat măsuri extinse pentru a sublinia caracterul politic, de consultare populară, şi a subţia cît mai mult consecinţele juridice imperative care ar putea rezulta de pe urma exprimării, în acest fel, a voinţei populare. Confuzia politică în legătură cu valoarea democratică a referendumului a fost mai degrabă sporită, decît s-au obţinut clarificări, de pe urma votului "contre-courent" în majoritatea exerciţiilor referendale din Europa ultimelor decenii: "îngroparea" prin voinţa francezilor a Constituţiei Europene, Brexitul, considerat şi acum de mari personalităţi ale politicii britanice, laburişti şi conservatori deopotrivă, vezi cuplul Blair-Heseltine, drept o eroare pe calea căreia nu trebuie în nici un caz mers pînă la capăt, referendumul pentru independenţa Scoţiei, iar acum cel din Catalonia etc. Ceea ce s-a obţinut nu au fost soluţii, ci probleme încă şi mai complicate, mai greu, dacă nu imposibil de rezolvat, într-un cadru raţional, de tip win-win!!!
Cînd vine vorba despre valoarea constituţional-juridică a referendumului în problema structurării sau restructurării statale, aici lucrurile se complică aproape fără ieşire. Dacă au făcut catalanii un referendum privind independenţa, de ce nu ar chema cineva la vot referendal şi pe ceilalţi cetăţeni ai statului numit Spania, pentru a se exprima asupra aceluiaşi subiect? Ar fi legal? Ba, bine că nu! Ar ajuta cu ceva la rezolvarea situaţiei? Nici cu o iotă? Ce să facă democraţia, să opună rezultatele referendumului catalan, celor din restul Spaniei? Cine şi pe ce criterii are cîştig de cauză? Numărul? Autoritatea organizatoare? Condiţiile juridice şi de facto ale desfăşurării votului? În această logică, evident, nu există nici o soluţie acceptabilă pentru toate părţile! Referendumul din Catalonia nu a făcut decît să adîncească diviziunile politice din Spania, să arunce grupuri largi de cetăţeni în tranşeele luptei de stradă şi eventual ale revoltei-confruntării deschise cu autorităţile, cu toate consecinţele ce rezultă de aici, inclusiv un posibil război civil. Este aceasta calea democraţiei? Vădit, nu! Referendumul şi democraţia, aceasta, reprezentativă, pot lucra împreună, dar în condiţii foarte restrictive şi pe obiective care nu angajează o excesivă polarizare socială şi politică. În rest, adică în majoritatea cazurilor, referendumul nu face deloc casă bună cu democraţia reprezentativă.
Putem înlocui democraţia reprezentativă cu un sistem 100% referendal? Există un singur exemplu funcţional, care se apropie de această contra-soluţie, cel din Elveţia. Problema este, însă, aceea că el nu poate fi generalizat. Condiţia lui de existenţă şi funcţionare se bazează pe existenţa unor puternice şi bine structurate, social, administrativ şi legal, comunităţi locale, către care au fost delegate prin lege-constituţie un mare număr de decizii, care în "democraţiile standard" revin parlamentului sau guvernului central. Principiul subsidiarităţii, cum este el numit în sistemul UE, funcţionează foarte bine în Elveţia, dar ....excepţia nu poate să devină regulă pentru cei care nu au infrastructura şi istoria socială specifice societăţii helvetice.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.10.2017, 06:30)
Nici Roma nu a fost construita intr-o singura zi, ci piatra cu piatra.
Vad ca moneda euro ar putea fi adoptatata si fara sa indeplinim criteriile de convergenta; daca este asa, atunci nu inteleg de ce n-am putea adopta democratia elvetiana.
Continui sa nu fi priceput care este virusul democratiei directe, pentru care ea nu trebuie luata in discutie, iar cind este luata in discutie, trebuie expediata ca fiind o absurditate.
Inca nu am vazut nici un argument.
Dimpotriva, ceea ce se vede...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 08:31)
Aveti dreptate.
Se pare ca sociologii din toata lumea s-au inteles: nu se poate instaura o democratie directa, cu toate ca niciunul dintre ei nu a facut un efort de a incerca vreo solutie in acest sens.
Au proclamat axioma conform careia democratia reprezentativa este culmea civilizatiei umane si nici macar nu accepta discutii pe marginea temei.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 09:06)
Chiar titlul articolului, Democraţie şi Referendum: un Mariaj fără Viitor, demonstreaza prejudecatile inradacinate in mintea de sociolg a autorului!
Se poate, oare, democratie fara referendum?!?
Dar pe "ALESIi REPREZENTATIVI" cum ii desemnam?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 09:28)
Ca sa poti adopta modelul Elvetiei trebuie sa ai nivelul de civilizatie (a se citi EDUCATIE) al Elvetiei. Cei 40% analfabeti functionali (cifra modesta, care e mult sub realitate) vor vota cum le spune primarul , in rural, si cum le maniopuleaza televiziunile in urban, singurele, prin grija/vointa guvernantilor, modalitati de (in)formare pt aceasta categorie.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 10:02)
absolut. Dl Make viseaza ca dl Junker in problema UE. S-o fi construit ea Roma pas cu pas , dar trebuie sa ai directia buna si s-o tii tot asa,ca sa avansezi -hai sa zic totusi, piatra cu piatra. Dar la noi de cind ne stim regula e 1 pas inainte si 5 inapoi. Nimeni la noi nu vrea modernizarea societatii -decit o mica categorie de oameni onesti- , politicienii nostri hoti si analfabeti nu au nici un interes. Adio deci.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 10:29)
Asadar sa-i lasam pe "reprezentanti" gen PLM sau Dragnea sa decida pentru noi!
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de SR în data de 04.10.2017, 11:40)
refrendum instrument al cuiva
L’histoire du référendum est pour le moins ambivalente : elle montre que cet instrument n’est pas toujours un gage de démocratie (A). Pour prévenir les risques d’abus ou de dérive, le recours au référendum doit donc être encadré (B).
A. La consultation des citoyens n’est pas toujours un gage de démocratie.
Le référendum peut être mis au service d’un pouvoir autoritaire soucieux d’apparences démocratiques, comme...
1.7. democratie participativa- guvernanta (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Penelope în data de 04.10.2017, 11:50)
Referendumul este democracratie semi-directa nu directa. Raspunsul prin da si nu nu inseamna ca cetatenii participa in luarea deciziei.
Conceptul de guvernanta combina democratia reprezentativa cu cea participativa. Acest concept ar trebui mai bine exploatat.
1.8. vot electoral nu este egal cu referendumul (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 11:52)
Mai studiaza darga cititorule, faci confuzii!
1.9. referendum (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 11:54)
Sa-l intrebam pe ena ION ca si el e OM!
1.10. consiliu al inteleptilor (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de Penelope în data de 04.10.2017, 12:10)
paradoxal in politica vin ratatii din alte domenii...sistemul de invatament scoate pe banda rulanda ratati...si analfabeti functional...asa ca mai bine sa avem un consiliu al inteleptilor care sa decida in probleme majore!
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.10.2017, 13:58)
Este cumva ridicol sa treci in revista manevrele prin care consultarea populara poate fi manipulata, ca argumente contra acestei organizari, ca si cind democratia reprezentativa ne-ar putea scuti de aceleasi manevre; in realitate, lista de manevre corespunzatoare democratiei reprezentative este mai diversa, mai bogata.
Diferenta nu sta in aceste liste, ci in principiu:
1. in principiu, democratia reprezentattiva nu este o democratie;
2. in principiu, democratia este democratie directa....
1.12. Puterea (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Nelu în data de 04.10.2017, 20:28)
Democratia reprezentativa a creat o clasa politica si o putere politica. Nimeni nu-si cedeaza puterea si privilegiile pur si simplu.
Nici macar trecerea noastra de la dictatura spre democratie (asa, reprezentativa) nu s-a facut cu oameni noi. La vremuri noi tot noi!
Democratia participativa ar diminua o parte dintre reprezentanti, in special pe cei care nu sunt executivi. Asadar nici nu apucam sa analizam, e incurajat scepticismul. Si are si de ce! Uitati-va doar la prezenta la vot,...
2. referendumul exemplifica formula
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 11:43)
la formule d’Oscar Wilde selon laquelle « la démocratie, c’est l’oppression du peuple, par le peuple et pour le peuple »
2.1. limitele referendumului sunt reale (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 11:46)
Le référendum permet en effet de consolider la démocratie en assurant une expression non médiatisée des citoyens. Mais ses limites sont réelles, surtout dans des espaces politiques qui ne sont pas aussi restreints que les cités grecques de l’Antiquité ou les cantons de la Confédération suisse. Elles doivent par suite induire, en particulier dans les grandes démocraties, un usage raisonné de ce mode d’exercice de la souveraineté : le référendum ne peut donc permettre...
2.2. democratie -suveranitate populara (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 11:58)
Les notions de "démocratie" et de "souveraineté populaire" sont donc pratiquement synonymes, à condition de ne pas assimiler la souveraineté populaire au seul principe du suffrage universel, qui ne suffit pas à garantir un mode démocratique de gouvernement. Cela conduit à souligner l'importance de l'information transmise par le système éducatif et par la presse aux citoyens et aux futurs électeurs. Cela pose aussi la question de la défense des minorités, compte...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.10.2017, 14:04)
Daca autorul textului citat in frantuzeste este de buna credinta, atunci el a scris cam de demult, de dinaintea raspindirii telefoanelor mobile.
Dezvoltarea tehnica i-a invalidat argumentele.
2.4. teme pt reflectie (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 16:34)
Prin democraţie înţeleg că ea îi conferă celui mai slab dintre noi aceleaşi şanse ca şi celui mai puternic.
Democraţia înseamnă oportunitatea de fi sclavul tuturor.
Democraţia este cea mai voalată formă a tiraniei.
Democraţia constă în a-ţi alege dictatorii după ce ţi-au spus ceea ce cred că vrei să auzi.
Democraţie. Autocraţia celor aleşi.
Democraţia e sistemul social în care face fiecare ce vrea şi-n care numărul înlocuieşte calitatea... Triumful cantităţii împotriva calităţii....
2.5. respectarea punctelor de vadere diferite (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 04.10.2017, 16:38)
Democraţia este necesitatea de a te înclina uneori în faţa punctelor de vedere ale altora.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Silvia în data de 04.10.2017, 16:40)
Democraţia este arta de a te aşeza de acea parte a poporului şi să tundă lâna în mod festiv în numele lui, dar spre avantajul câtorva buni pastori.
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Ana în data de 04.10.2017, 16:43)
Democraţia este forma de organizare a unei societăţi prin care mediocritatea, majoritară, impune ca societatea să fie condusă de oameni mediocri.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 16:52)
Bine zis!
2.9. de retinut! (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de SR în data de 04.10.2017, 16:53)
Democraţia prin referendumuri este o formulă de maximizare a conflictului, fiind o expresie strict mecanică (şi cea mai lipsită de sens dintre toate) a domniei majorităţii. Elementul mecanic poate face, foarte probabil, ca suma voinţelor indivizilor să nu conducă la satisfacerea, pe fond, a acestor voinţe. Ceea ce fiecare individ îşi doreşte poate deveni, prin însumare, un rezultat pe care nu îl doreşte nimeni. Şi, în acest caz, nu se mai poate vorbi de paşi înapoi, pentru că negocierea este...
3. pe scurt
(mesaj trimis de Salomeea în data de 04.10.2017, 16:45)
Democraţia este puterea poporului bine informat.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 16:57)
Informatia e valoroasa cand ajunge la urechile unui om care stie ce sa faca cu ea.Aici ma gandesc la cei educati,cu ceva cultura,mai simplu spus,care mai si gandesc.Pentru ceilalti,informatia e ceva care le strica obiceiul de a copia,de a face ca ceilalti,fara sa isi mai foloseasca mintea.
4. pt dl Make
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 16:55)
Giovanni Sartori, un teoretician cunoscut al democraţiei, încearcă să demonstreze limitele democraţiei prin referendum, arătând că participarea la luarea deciziei nu conduce şi la cunoaştere, iar acesta este principalul risc pe care acest mecanism îl transpune către populaţie (aceasta fiind făcută direct responsabilă de decizii pentru care nu e competentă). Mecanismul celor care vor democraţia prin referendum presupune următorul traseu: intensitatea participării – interes –...
4.1. Democratia in Romania (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 16:58)
necesitatea întăririi parlamentarismului (ca garanţie a construirii unei culturi politice democratice, de tip participativ) şi nu necesitatea eludării sale, mai ales într-o democraţie în construcţie care nu are ca referenţial decât experienţele totalitare şi autoritariste din secolul XX.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.10.2017, 17:31)
Oricind as putea argumenta superioritatea despotismului asupra democratiei, invocindu-i organizarea specific piramidala, izomorfa cu a Bisericii Catolice, din virful careia se prelinge sacralitatea pina la baze.
"Nihil sine deo" - Oricind as putea argumenta ca decizia informata nu are nici un fel de valoare, daca deasupra ei nu pluteste sacrul.
Putem prelungi discutia, o putem largi, putem invoca autori si argumente contra democratiei directe, dar ele nu pot fi argumente in favoarea...
5. pt dl Make
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 17:00)
În teoria politică, ideea referendumurilor este înţeleasă ca o formă de înlocuire a democraţiei reprezentative. Altfel spus, o eludare a Parlamentului, care este elementul de bază al democraţiei reprezentative. Această macrodemocraţie poate fi realizabilă dacă fiecărui cetăţean i s-ar pune la dispoziţie un terminal prin care poate vota pentru fiecare decizie în parte şi dacă se stabileşte, legitim, cine va fi cel care va stabili agenda şi va formula problemele controversate.
5.1. repros major (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 17:02)
Elementul care poate fi reproşat cel mai puternic acesti tip de democraţie este domnia literală a majorităţii şi excluderea totală a drepturilor minorităţii
Minoritatea pierde tot în timp ce majoritatea câştigă tot. Negocierile şi concesiile sunt excluse. Altfel spus, se câştigă timpul pierdut prin “parlamentări”.
5.2. Ion Ratiu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 17:11)
Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie. Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere. Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de...
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.10.2017, 17:38)
Cred ca ma repet a treia oara: nu ma intereseaza reprosurile la adresa democratiei directe, decit daca sint forme care reclama perfectionarea ei.
Nu avem doua forme de democratie, intre care sa alegem, ci dispunem de una singura - democratia directa.
Cealalta nu este democratie.
5.4. democratia deliberativa- guvernanta (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 04.10.2017, 22:01)
Dacă ciclul de proteste născut la finele anilor ’60 a dus la actualizarea conceptului de democraţie directă, recenta mobilizare transnaţională pentru o globalizare de jos în sus a pus în practică un nou concept de democraţie deliberativă. În vreme ce dezvoltarea primeia dintre ele a fost opera noilor mișcări sociale, experienţele cu democraţia deliberativă sunt asociate recent apărutei mișcări pentru justiţie globală (cunoscută și sub numele de altermondializare).
5.5. indignatii -Spania -democratie participativa (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de Silvia în data de 04.10.2017, 22:14)
Mișcarea 15M a inaugurat în Spania un val de proteste de o întindere, capacitate mobilizatoare și transversalitate fără precedent în istoria recentă a ţării. În plus, această mobilizare se înscrie într-un ciclu de anvergură transnaţională care a pornit din Africa de Nord și Orientul Mijlociu și care încă nu s-a oprit. În cazul spaniol, propagarea transnaţională a indignării s-a produs într-un context politic marcat de scandaluri de corupţie și dominat de măsuri de...
5.6. guvernanta (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 22:27)
Astăzi devine tot mai limpede că guvernanţa a apărut în cadrul companiilor (unităţilor) în legătură cu preocuparea justificată de creştere a eficienţei conducerii şi a fost extrapolată la scara unor societăţi întregi pe fondul crizei democraţiei reprezentative, în raport cu care a oferit avantajul imens al distribuirii deciziei pe umeri numeroşi, fie şi cu iluzia scoaterii complete de pe scenă a dependenţei legislaţiei de oameni şi cu consecinţa inacceptabilă a diluării răspunderii.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.10.2017, 17:33)
As impune ,odata cu votul,sa se raspunda la 3-4 intrebari,poate mai multe,cu grade diferite de dificultate,in genul testelor de inteligenta ,intrebari legate de parlamentul tarii,de stat etc.Apoi,in functie de punctaj,votul sa cantareasca mai mult sau mai putin pentru cel ales...Sa fie sute,mii de seturi de intrebari,astfel majoritatea mediocra nu mai decide...Utopie ?
7. Autoritățile spaniole
(mesaj trimis de anonim în data de 05.10.2017, 11:14)
Surse din Guvernul de la Madrid spun că nu e o problemă faptul că se dezbate situația din Catalonia în plenul de la Strasbourg, în condițiile în care în provincie a fost încălcat statul de drept prin organizarea unui referendum ilegal.
Spania se bucură de susținerea tuturor statelor membre UE.
Aceleași surse au precizat că Madridul nu accepta nicio mediere internațională în cazul Cataloniei, întrucât nu este nimic de mediat
Autoritățile spaniole...