Preşedintele Traian Băsescu nu a solicitat magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) să dispună încetarea procesului penal în dosarul Flota, deşi beneficia de clauza imunităţii, pe care a cîştigat-o devenind şef al statului. La termenul de ieri, el a lăsat la aprecierea instanţei decizia cu privire la excepţia invocată din oficiu de judecători, potrivit căreia latura penală a procesului ar trebui să înceteze, întrucît unul dintre inculpaţi a dobîndit între timp calitatea de şef al statului şi se bucură de imunitate în timpul mandatului de preşedinte. Excepţia prevede şi faptul că procesul penal trebuie să înceteze şi în privinţa celorlalţi inculpaţi din dosar, dată fiind indivizibilitatea faptelor stipulate în rechizitoriu.
Traian Băsescu a spus în faţa ÎCCJ că nu a dat nici o declaraţie procurorilor în faza urmăririi penale, pentru că "ştia de ce aproape 100 de oameni sunt tîrîţi într-un proces". El a adăugat că, deşi se susţine că faptele sunt indivizibile, în rechizitoriu procurorii nu au făcut nici o referire la perioada 1992-1996. Şeful statului şi-a exprimat încrederea în decizia pe care o va lua instanţa, afirmînd că este convins că hotărîrea va fi luată "în sensul şi mai ales în apărarea legii".
Adresîndu-se celorlalţi inculpaţi din dosarul Flota, aflaţi în sala de judecată, Traian Băsescu le-a spus: "Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră vă aflaţi aici din cauza mea şi doresc să vă asigur de toată solidaritatea mea. Îmi pare rău de ceea ce s-a întîmplat cu voi".
La ieşirea din sala de judecată, şeful statului a declarat că expertiza efectuată în dosarul Flota a fost realizată de un expert care făcea pentru prima oară o asemenea lucrare şi care era de fapt electrician de bord, nu avea nici o legătură cu problemele maritime, financiare sau de contabilitate şi "a scris după dictare". El a adăugat că "în dosar există falsuri făcute de procurori" şi a explicat că, atunci cînd a folosit sintagma de "stat ticălos" s-a referit la "acel stat care este dispus să folosească justiţia ca instrument împotriva oricărui cetăţean".
Traian Băsescu a reiterat faptul că în rechizitoriu nu se regăseşte nici o referire la perioada 1992-1996, în sensul că se află în dosar reprezentanţi ai tuturor conducerilor Companiei Naţionale Maritime Petromin, mai puţin din această perioadă. "Unele dintre persoanele trimise în judecată în acest dosar sunt învinuiţii de serviciu pentru perioadele mele în care m-am aflat în opoziţie", a adăugat preşedintele României, subliniind că la urmărirea penală nu a dat nici o declaraţie anchetatorilor, pentru că a dorit să îşi probeze corectitudinea în instanţă.
La termenul de ieri majoritatea inculpaţilor au solicitat instanţei să admită excepţia privind încetarea procesului penal, în timp ce procurorul a cerut disjungerea cauzei în ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu, care se bucură de imunitate, şi judecarea dosarului cu privire la restul inculpaţilor care nu au acest privilegiu. Opt inculpaţi au solicitat respingerea excepţiei, invocînd faptul că, o dată ce actualul şef al statului îşi va pierde această calitate, procesul va putea fi reluat, iar ei doresc să afle mai repede soluţia finală şi nu au răbdare pînă atunci.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amînat pronunţarea sentinţei pentru data de 27 aprilie a.c. cu privire la excepţia pe care a ridicat-o din oficiu.
În dosarul cunoscut sub numele de "Flota", Traian Băsescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi delapidare, infracţiuni pe care Parchetul Naţional Anticorupţie susţine că actualul şef al statului le-ar fi comis în calitate de ministru al Transporturilor în perioadele mai 1991-noiembrie 1992 şi 1997-iulie 2000, director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile (1989-1990), subsecretar de stat şi şef al Departamentului transporturi navale din Ministerul Transporturilor (1990-aprilie 1991) şi director /preşedinte al Comitetului Director al Petrklav Inc. Bahamas (iulie 1991-octombrie 1992). Obiectul dosarului îl constituie cedarea întregii flote maritime româneşti, compuse din 16 petroliere şi mineraliere, către firma norvegiană Torvald Klaveness.