DEŞI MOLDOMIN A FOST PRIVATIZATĂ, Tot statul plăteşte poluarea de la Moldova Nouă

După ani de luptă în instanţă pentru privatizarea Moldomin Moldova Nouă, care au inclus scandaluri răsunătoare de spionaj, tot statul român ajunge să tragă ponoasele poluării cu deşeuri miniere din zonă, deşi licitaţia pentru exploatarea cuprului a fost câştigată de elveţienii de la Mineco AG, care şi-au asumat şi investiţiile de mediu.

Comisia Europeană a anunţat, ieri, că introduce o acţiune în justiţie împotriva ţării noastre pentru nerespectarea legislaţiei UE privind deşeurile miniere (din extracţia, tratarea şi stocarea resurselor minerale, precum şi din exploatarea carierelor). Cazul se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri provenite din exploatarea minelor de cupru şi zinc din Moldova Nouă şi care este, în prezent, aproape complet abandonat, mai precizează Comisia.

Procesul de privatizare ar fi trebuit finalizat din primăvara acestui an, după ce administratorul judiciar al Moldomin Moldova Nouă, RTZ Partners, a câştigat definitiv procesul cu ANAF. Numai că Mineco a refuzat să semneze contractul spunând că doreşte să se retragă din acest proces de privatizare, ne-a declarat, ieri, Răzvan Zăvăleanu, reprezentantul RTZ Partners.

Domnia sa ne-a precizat: "Mineco a semnat un pre-contract, prin care şi-a luat angajamentul să facă şi investiţiile obligatorii de mediu. Acum vrea să iasă din proiect, motiv pentru care am dat în judecată compania pentru a-i obliga să-şi respecte angajamentele. Investiţiile maxime de mediu necesare la Moldova Nouă sunt de 60 milioane de euro în cazul închiderii activităţii. Cele necesare continuării exploatării sunt cu mult mai mici".

Reprezentantul RTZ susţine că statul român a purtat o corespondenţă îndelungă cu Comisia pe această temă, sperând să rezolve problema poluării prin privatizarea Moldomin: "Acum, practic există un cerc vicios: compania de stat nu are fonduri să facă investiţiile pentru iazul Boşneag, iar autorităţile centrale nu pot aloca direct bani pentru că se interpretează că ar fi ajutor de stat. Între timp, noi am ajuns în faza incipientă a procesului cu Mineco".

Domnul Zăvăleanu susţine că pentru iaz trebuie realizat un sistem de umezire, care nu este costisitor şi împiedică ridicarea prafului în aer.

În luna aprilie a acestui an, administratorul judiciar al Moldomin, a câştigat procesul intentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), în care fiscul a solicitat înscrierea la masa credală pentru creanţe de circa 50 de milioane de euro de la societatea de stat Moldomin, dintre care aproape 40 de milioane de euro sunt penalităţi şi majorări. Procesul dintre Moldomin SA şi ANAF, demarat în 2011, a vizat modul în care RTZ Partners a gestionat procesul de privatizare, precum şi modul în care a fost condusă procedura de valorificare. Sentinţa irevocabilă a fost în favoarea Moldomin, ceea ce a permis RTZ să demareze procesul de perfectare a contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor societăţii şi a privatizării Moldomin.

Moldomin SA din judeţul Caraş - Severin deţine circa o treime din rezervele de cupru ale ţării noastre.

Răzvan Zăvăleanu susţine că Mineco s-a angajat să preia obligaţiile de mediu ale Statului român, care sunt estimate la maxim 60 milioane de euro, dar şi să facă investiţii pentru reluarea exploatării cuprului în valoare de minim 50 milioane de euro. Una dintre marile probleme de la Moldomin viza terenurile din proprietatea societăţii, acestea nefiind înscrise în cartea funciară, motiv pentru care au fost preluate de către alte entităţi, respectiv autorităţile locale.

Mineco AG este un investitor care vânează rezervele de cupru ale Moldomin încă din 2006, şi care a semnat un antecontract cu societatea minieră din Caraş Severin în 2011, dându-i-se dreptul să preia terenurile şi licenţele de exploatare. Din cauza procesului cu ANAF, Moldomin a prelungit până în acest an antecontractul cu Mineco.

Comisia Europeană a precizat, în comunicatul de ieri: "Iazul este o sursă majoră de poluare, răspândind pulberi toxice care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Comisia a lansat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României pe această temă, printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă în octombrie 2012, care a fost urmată de un aviz motivat în februarie 2014". Comisia susţine că, în răspunsul său, România a acceptat faptul că iazul Boşneag rămâne sursă de poluare în timpul perioadelor cu vânt puternic şi a recunoscut necesitatea unor măsuri corective şi că, deşi s-au propus unele măsuri, inclusiv, de exemplu, un sistem de irigare, nu s-au luat încă măsuri concrete.