DESPRE LEGILE "BIG BROTHER" Zegrean: "Ne interesează să fie respectate drepturile şi libertăţile fundamentale"

Actualizare 13:10 Tudose: "CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice"

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Marius Tudose, a declarat, azi, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ, transmit surse din presă.

"Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură", a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: "Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune".

(Alexandru Costea)

--------------

Actualizare 12:02 Dumbravă: "CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile pentru acces la date"

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a declarat astăzi, în plenul Consiliului, că instituţia trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător în vederea accesului la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice, transmit surse din presă.

Magistratul a afirmat, la discuţiile despre legea "Big Brother": "Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie".

Dumbravă a adăugat că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii legat de implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Domnia sa a arătat că instituţia din care face parte ar trebui să-i ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care o va da Curtea Constituţională a României (CCR), să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute în regim de urgenţă toate legile privind comunicaţiile electronice, ca să nu existe sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

Recent, Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit ca legea "Big Brother" şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile. La rândul său, şeful SRI, George Maior, a declarat că aceste mijloace sunt necesare, pentru că există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

Reglementările se referă la retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, precum şi necesitatea folosirii, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, conform Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Directorul Serviciului Român de Informaţii susţine că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, pentru că există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

Vorbind despre situaţia generată de recentele evenimente din Franţa, şeful SRI a punctat că noile ameninţările teroriste pot pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, precum şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

Legea 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de 6 luni, unele date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. CCR a decis, pe 8 iulie 2014, că Legea "Big Brother" este neconstituţională.

La 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CCR, magistraţii stabilind că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. Totodată, Curtea Constituţională a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită o protecţie eficientă a datelor personale faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

---

Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat astăzi, la sediul instituţiei, că aşa-numitele legi "Big Brother" au fost deja verificate în vara anului trecut, fiind declarate neconstituţionale, iar reglementările în domeniu ar trebui să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, transmit surse din presă.

Domnia sa a explicat: "Dacă legile acordă suficiente garanţii pentru respectarea textelor din Constituţie care se referă la secretul corespondenţei şi dreptul la viaţă privată şi aşa mai departe, noi nu avem nimic împotrivă să facă ce vor ei, numai să apere ţara de terorism".

La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat, pe 8 ianuarie, că este necesară o nouă legislaţie care să respecte decizia CCR privind tema reţinerii datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Întrebat despre întâlnirea convocată în regim de urgenţă la Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), la o zi după atentatul de la "Charlie Hebdo", prim-ministrul a răspuns: "Întâlnirea este convocată de vicepremier, de domnul Gabriel Oprea, care are şi atribuţii pe zona de ordine publică şi siguranţă naţională, şi este legată de ceea ce trebuie să facem în baza deciziei Curţii Constituţionale - şi anume, Guvernul să transmită către Parlament o nouă legislaţie care să respecte decizia Curţii Constituţionale".

MSI a convocat în regim de urgenţă, pe 8 ianuarie, la sediul său, grupul de lucru interinstituţional pe tema reţinerii datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicaţii din ţara noastră, în contextul ultimelor ameninţări din Statele Membre UE şi al atentatului terorist din Franţa.

La 1 septembrie 2014, CCR a stabilit că organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu mai au acces şi nu mai pot folosi datele obţinute şi stocate pe baza Legii "Big Brother", până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ cu privire la reţinerea datelor. CCR a publicat atunci motivarea deciziei din 8 iulie, prin care a fost declarată neconstituţională Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.