Preşedintele american Donald Trump a criticat în repetate rânduri China, a doua mare economie a lumii, pentru că menţine în mod artificial cursul yuanului la un nivel scăzut, dar administraţia sa ar putea fi pe cale să transforme retorica în acţiune, potrivit analiştilor Deutsche Bank, transmite MarketWatch, citat de News.ro.
Deutsche Bank se aşteaptă ca administraţia de la Casa Albă să acuze oficial China de manipularea monedei şi să recomande penalităţi cum ar fi taxe vamale mai mari pe importurile din acest stat, dacă autorităţile de la Beijing nu vor intra în negocieri pentru reducerea surplusului comercial cu SUA.
Analiştii băncii afirmă că măsura va fi luată în următoarele săptămâni.
De obicei aceste decizii sunt anunţate în rapoartele bianuale ale Trezoreriei referitoare la practicile de schimb valutar ale partenerilor comerciali mari. Următorul raport nu este aşteptat însă înainte de luna aprilie.
Trump a demonstrat că este hotărât să îşi îndeplinească promisiunile din campanie, iar una dintre acestea este să combată ceea ce el numeşte politicile comerciale incorecte ale Chinei. "La un moment dat în următoarele săptămâni, preşedintele Trump sau secretarul Trezoreriei vor declara China manipulatoare a monedei şi vor propune penalităţi sub formă de taxe aplicate importurilor din China, dacă această ţară nu va renunţa la politica respectivă şi la alte practici comerciale considerate incorecte", se arată într-o notă a analiştilor Deutsche Bank.
În acest caz, analiştii nu se aşteaptă ca autorităţile chineze să devalorizeze yuanul sau să îi liberalizeze complet cursul. Totuşi, moneda ar putea fi protejată prin majorări de dobânzi.
Autorităţile de la Beijing au sugerat că vor răspunde cu taxe vamale proporţionale cu măsurile din SUA, ceea ce se va transpune într-un război comercial între prima şi a doua mare economie a lumii, cu implicaţii pe scară largă.
China încearcă să controleze ritmul în care yuanul se depreciază de la jumătatea lui 2014, când dolarul a început să urce faţă de majoritatea valutelor importante. De la jumătatea lui 2016, banca centrală chineză a încercat să menţină stabilitatea yuanului faţă de un coş de valute.
În acest scop, autorităţile chineze au fost nevoite să inverseze eforturile de liberalizare a capitalului şi de a creşte disponibilitatea yuanului. China a consumat aproximativ un sfert din rezervele valutare, care au scăzut în ianuarie sub pragul de 3.000 de miliarde de dolari pentru prima oară în aproape şase ani.
China a reuşit să evite să fie numită manipulatoare a monedei pe tot parcursul mandatului preşedintelui Barack Obama. Ultima oară când a fost acuzată de SUA că menţine artificial cursul yuanului a fost în 1994. Totuşi, China este una dintre cele şase ţări care se află pe o listă de monitorizare a Trezoreriei.
Pentru a fi numită manipulatoare a valutei, o ţară trebuie să îndeplinească trei criterii, respectiv să aibă un surplus comercial semnificativ cu SUA, un excedent de cont curent şi să se angajeze într-o politică persistentă de intervenţii pe piaţa valutară, potrivit Departamentului Trezoreriei.
Moneda chineză s-a apreciat cu aproximativ 26% faţă de dolar din iulie 2005, când autorităţile au abandonat pentru prima oară cotaţia strictă faţă de dolar în favoarea unei flotări controlate. În prezent, yuanul poate varia cu 2% peste sau sub cursul stabilit de Banca Populară Chineză.