EnglishDevalorizarea yuanului nu e doar o reacţie pe care China o are la evoluţia recentă a pieţelor financiare internaţionale sau la măsurile de relaxare cantitativă aplicate anterior în Uniunea Europeană şi de SUA. Împreună cu lansarea Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) şi a Noii Bănci pentru Dezvoltare (banca grupului BRICS), scăderea deliberată a valorii monedei naţionale este o măsură ce face parte din procesul prin care Beijingul amorsează progresiv propria viziune de reformare simultană a sistemului financiar global şi a relaţiilor politice internaţionale.
Partidul Comunist Chinez are ca obiectiv declarat pentru anul 2049, când se va împlini un secol de la naşterea Chinei comuniste, dublarea PIB-ului avut de ţară în anul 2010 şi a venitului pe cap de locuitor, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Marile provocări sunt reducerea disparităţilor de dezvoltare şi menţinerea macro-stabilităţii, de toate tipurile: financiară, social-demografică, ecologică. Evident, îndeplinirea acestui obiectiv necesită planificare strategică şi modelări complexe care să ia în calcul un mare număr de coordonate, unele constante, altele variabile.
Dar China contemporană este capabilă de astfel de ecuaţii de proiectare a realităţii.
Sub conducerea lui Hu Jintao, China a urmat timp de zece ani (2002 - 2012), "perspectiva ştiinţifică asupra dezvoltării", un concept care a fost riguros aplicat în exercitarea puterii de stat, pentru a se obţine rezultate economice de excepţie, care să susţină legitimitatea principiului comunicat ubicuu poporului, anume că "teoria, linia, programul şi experienţa Partidului" au o supremaţie incontestabilă.
În discursul ţinut în luna noiembrie 2012, la momentul predării puterii, Hu Jintao a exprimat mai multe idei noi, printre care cea a necesităţii "dezamorsării riscurilor economice externe" şi cea a expertizei pe care Partidul a dobândit-o practic în ultimul deceniu, care este de natură să adauge valoare planificării ştiinţifice şi trebuie exersată în continuare.
Xi Jinping, succesorul său în funcţia de Secretar General al Partidului Comunist Chinez şi, ulterior, la conducerea republicii, a insistat în primele sale discursuri pe imperativul unei perspective globale şi a unei înţelegeri aprofundate asupra tendinţelor fundamentale şi pe termen lung ale lumii. În premieră, a lansat o viziune conform căreia interdependenţa între China şi restul lumii a crescut la un nivel benefic ţării, dar care induce vulnerabilităţi fără precedent, prin urmare China trebuie să îşi sporească propria-i capacitate de a influenţa lumea.
Această gândire politică a venit în completarea liniei doctrinare consacrate anterior de Beijing: promovarea făţişă a unui nou tip de relaţii internaţionale, bazat pe ideea cooperării reciproc avantajoase şi subsumat ideologic conceptului de socialism cu caracteristici chinezeşti. Dar, în viziunea expusă de Xi Jinping şi, ulterior, de alţi oficiali ai Partidului, China se află, acum, "într-un stadiu crucial în care poate înfăptui marea renaştere a naţiunii chineze" şi are datoria de a lucra pentru reformarea sistemului internaţional şi a guvernării globale.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. China se vrea stapana!
(mesaj trimis de Musette în data de 14.08.2015, 12:27)
Bun articol, un melanj reusit intre argumentele economice si cele politice care fac o imagine a Chinei actuale, corecta si bine documentata!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Iulian în data de 14.08.2015, 12:56)
Vă mulţumesc pentru comentariu.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Manic Street Preacher în data de 14.08.2015, 13:21)
Da, asta e de reținut, faptul că planurile Chinei sunt mereu de termen lung. Iar asta e o constant istorică, pentru politica externă a Chinei. Fie că vorbim de economie sau de strategie.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Iulian în data de 14.08.2015, 13:28)
Exact, pe termen lung.
3. De la pax americana?
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.08.2015, 13:58)
Încep prin a pune întrebarea care mă interesează, apoi argumentația. De ce este tratată China atât de onorabil, cu un respect deosebit (chiar și când se vorbește despre defectele ei)? Și despre Rusia total pe dos (deși nu are defecte mai mari decât China).
Toată lumea care a citit despre viața economică a anilor trecuți nu a putut ratat episodul anilor 2011-2012, al fraudelor firmelor chinezești listate pe bursa americană. ZECI DE MILIARDE de $ s-au pierdut atunci. Firmele se listau pe piața americană și contau pe serviciile a celor 4 mari auditori (KPMG, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young, Deloitte) care se dovedeau a fi doar niște hoți, dispuși la a fi mituiți pentru a acoperi șmecherii contabile iar chinezii fugeau cu banii.
Dacă totuși nu ne amintim, iată un sumar din WSJ
"The SEC Caves on China"
"When Chinese companies list on U.S. markets, basic auditing rules won’t apply. Why? Because China’s government doesn’t want them to, and Washington bent to Beijing’s pressure. The SEC has long sought access to the auditing records of Chinese companies suspected of fraud. Tens of billions of dollars in U.S. market value have disappeared in recent years as more than 170 U.S.-listed Chinese companies have faced scrutiny for embezzlement, theft, misrepresentation and other alleged abuses.
China-based auditors have refused to comply with SEC subpoenas for their clients’ paperwork, citing Chinese laws that treat such corporate information as state secrets. These laws, always vague and often harshly enforced, are a classic authoritarian tool for masking the political interference, graft and opacity endemic to China’s economy.
In 2012 the SEC filed charges against the Chinese affiliates of the Big Four audit firms, KPMG, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young and Deloitte."
Acum că ne aducem aminte de subiect, care se întâmpla pe vremea marelui și bunului Hu Jintao, să citim și o analiză BBC a acelui discurs din nov 2012, de care ne amintește autorul, dl Iulian Mareș.
BBC, "Analysis: Hu Jintao's speech"
"But beyond the rhetoric of promising political reform this time, Mr Hu's most emphatic point was that there would be no Western-style democracy. The future leadership will not be introducing bold new reforms in this area at least...
There was the familiar stress on needing to have stability and security in society, and to support the military, nurture good relations with Taiwan across the Strait and, perhaps with a little more force than it would have usually been given in view of the Bo Xilai events, a section on the need to do something about corruption.
All it really tells us is that, till the last, Hu Jintao has been a man of immense political and personal self-control. His legacy will be consensus-led, collective leadership in an age in which Chinese society was undergoing fast, profound and disorientating changes."
Atât este tot ce a putut comenta BBC-ul despre niște subiecte care, dacă ar fi fost localizate în Rusia, ar fi explodat: "fără democrație occidentală", "o secțiune a discursul despre faptul că trebuie făcut ceva în legătură cu corupția". Iar "immense political and personal self-control" mă face aproape să plâng după un asemenea lider.
Dle Iulian Mareș, aveți o mai mare deschidere în lume (cea care contează) decât mine. De ce narațiunea occidentală (a acelor difuzoare care sunt cuplate la regimurile de putere - precum BBC - pentru că nu mă refer la media alternativă de unde se poate afla mai repede adevărul) este grațioasă, tolerantă față de China. În timp ce pentru aceleași defecte (ba poate chiar mai mici) Rusia primește cele mai desfigurătoare portretizări și o continuă diabolizare, sistematică, de la toate nivelurile? Pentru că subiectul Rusia este "pe lângă" articol, poate puteți lumina prima parte? De ce este China tratată cu foarte multă indulgență pentru păcate similare?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Iulian în data de 14.08.2015, 14:12)
Dle. Cristi C,
În primul rand, nu văd de ce aş avea o mai mare deschidere în lume decat dvs. În al doilea rând, numeroşi comentatori apreciază că mass-media occidentală menajează autorităţile chineze pentru a proteja interesele comerciale pe care le au statele respective pe relaţia cu China.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 14.08.2015, 14:15)
Pentru că eu sunt doar un cititor banal (dar ceva mai afurisit). Mulțumesc pentru răspuns.
3.3. referitor la titlul dvs., "De la Pax Americana?" (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Iulian în data de 14.08.2015, 14:25)
„Pax Sinica” derivă de la „Pax Romana”, cu care a şi coincis temporal. Expresia face referire la perioada în care dinastiile Han, Tang şi Ming au impus, succesiv, o situaţie de pace în Asia de Est, sub hegemonie chineză. „Pax Sinica” s-a încheiat aproximativ în anul 200 d.Chr. Aşadar, Xi Jinping nu a folosit retoric termenul de „renaştere” a naţiunii chineze. Majoritatea experţilor în geopolitică, inclusiv cei americani, apreciază că, în viitor, „Pax Sinica” s-ar putea extinde la nivel global, nu doar în arealul Asia – Pacific, iar la acest nivel ar succeda actualei „Pax Americana”.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Iulian în data de 14.08.2015, 14:26)
Eu mulţumesc pentru dialogul constructiv.