Dezvoltare imobiliară pestriţă în viitoarea Metropolă Bucureşti

Zona Metropolitană a Bucureştirului s-a constituit, practic, de ceva vreme, în ciuda faptului că autorităţile nu au decis înfiinţarea ei oficială şi că încă sunt discuţii pe marginea legii de înfiinţare. Piaţa imobiliară a luat-o demult înaintea autorităţilor locale şi acum Capitala este unită prin ample zone rezidenţiale cu localităţile limitrofe. Dezvoltarea metropolei este pestriţă, cu sincope şi cu disfuncţii, care arată "moda investiţională" schimbătoare din anii trecuţi.

Potrivit revistei BURSA CONS­TRUC­ŢIILOR, nordul oraşului este, în continuare, cel mai puternic dezvoltat, iar Ploieştiul începe, încet-încet, să se întindă înspre Bucureşti. Deşi perioada 2005-2007 a însemnat o reîntoarcere în Capitală a marilor investitori, din cauza lipsei de infrastructură a zonelor periurbane, în ultimul an, au avut loc tranzacţii importante cu terenuri de jur împrejurul Bucureştiului. Foamea de locuinţe noi nu mai poate fi satisfăcută de vechiul "Micul Paris", preţurile proprietăţilor au luat-o razna sub asediul investitorilor, iar oamenii cu dare de mână înfruntă traficul infernal şi se mută "la ţară", unde este linişte şi verdeaţă.

Goana după terenurile de "la ţară" bine plasate, cât mai aproape de oraş, cu acces rapid în centrul Capitalei, a cuprins atât persoanele fizice, cât şi toate categoriile de investitori. Astfel sudul Capitalei, până acum complet ignorat, a intrat în atenţia pieţei imobiliare, arată revista BURSA CONSTRUCŢIILOR.

Cu toate acestea, nordul s-a detaşat clar ca zonă rezidenţială exclusivistă, pentru clasa medie superioară şi cea de lux, cu parcuri comerciale şi de birouri bine conturate. Oraşul Voluntari este regele dezvoltării rezidenţiale, cu un potenţial de încă cel puţin 100.000 de unităţile locative pe o suprafaţă disponibilă de 1.250 de hectare. Primăria are planuri ambiţioase pentru dezvoltarea infrastructurii, cu un bulevard care să "taie" oraşul în două, prin mijlocul întinsei suprafeţe de teren menţionate anterior şi din care să pornească o amplă in­frastructură stradală, cu drumuri largi şi o reţea de canalizare adecvată.

În plus, Pipera a atras importante investiţii în parcuri de birouri care, până în urmă cu un an, lipseau cu desăvârşire din zonă. În urma proiectelor aprobate de primărie, Voluntariul se va umple de turnuri de locuinţe şi birouri şi începe să fie apăsat de presiunea dez­voltării pe verticală.

În imediata apropiere, comuna Ştefăneşti s-a dezvoltat peste noapte, după ce doi mari dezvoltatori imobiliari vor să construiască, în total, 12.000 de locuinţe. Vor fi, practiv, două orăşele, cu toate dotările necesare în materie de comerţ, servicii şi petrecere a timpului liber.

Potrivit revistei BURSA CONSTRUCŢIILOR, investitorii au redescoperit potenţialul unor localităţi precum Otopeni, Snagov, Corbeanca, Baloteşti, Buftea, Chitila şi Brăneşti, al căror cadru natural parcă fusese uitat în anii trecuţi.

O altă tendinţă clară de dezvoltare este cea din sud, zonă preferată de oamenii cu venituri medii, care vor să îşi ridice locuinţe modeste, în regie proprie. "Sportul" parcelării marilor suprafeţe din zonă se practică de mai bine de doi ani, iar preţul terenurilor mici a crescut vertiginos în 2007.

Comune precum Berceni, Domneşti, Jilava, Pantelimon, Dobroeşti sau Popeşti-Leordeni găzduiesc, deja primele complexuri rezidenţiale organizate, de dimensiuni modeste, în marea lor majoritate cu vile noi.

Şi estul şi vestul Capitalei au început să simtă goana după terenuri rezidenţiale deşi se consacraseră ca zone industriale şi comerciale. Investitorii sunt atraşi de suprafeţele generoase de teren, care permit dezvoltări complexe, cu totul deosebite.

Ploieştiul face o figură aparte în viitorul Zonei Metropolitane, întrucât există semnale clare că sunt şanse să se alipească la viitoarea structură. Consiliul Judeţean Prahova s-a aliat cu un investitori portughez pentru a ridica, în sudul oraşului, 3.000 de unităţi locative şi un mall, pe un teren de 100 de hectare. În plus, există şi o reorientare a persoanelor fizice către localităţile dinspre Bucureşti, unde loturile rezidenţiale au preţuri mai mici decât în nordul Ploieştiului.