DIKE-SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT "Condiţiile excesive de acordare a facilităţilor şi birocraţia tipic românească lipsesc de efecte anumite măsuri"

Reporter: Casele de avocatură au fost afectate de criza produsă de pandemie, care se prelungeşte?

Alexandra Ianul: Din fericire pentru noi, am trecut cu bine peste această perioadă, cel puţin atipică. Elementul esenţial care a condus la reducerea efectelor crizei sanitare a fost adaptabilitatea. Casele de avocatură cu o bază anterioară solidă nu numai că au supravieţuit acestei perioade, dar au şi evoluat.

Reporter: Care sunt efectele digitalizării în domeniul dumneavoastră de activitate?

Alexandra Ianul: Atât în activitatea de consultanţă, cât şi în aceea de litigii, pandemia a a avut un efect pozitiv, constând în digitalizarea sistemului judiciar. Spre exemplu, înainte de pandemie, era de neconceput să corespondezi exclusiv prin mijloace electronice, iar accesul la dosare în această modalitate era un vis frumos. Pandemia a grăbit proiectele de digitalizare inclusiv la nivelul sistemului judiciar şi a făcut posibilă desfăşurarea activităţii în cele mai bune condiţii, cu păstrarea protecţiei sanitare. Schimbări s-au produs şi la nivelul relaţiei cu clientul, iniţial am privit cu temere comunicarea online (fiind binecunoscută, mai ales în cazul clienţilor personelor fizice, nevoia de interacţiune umană directă) însă şi această schimbare s-a dovedit în final a fi extrem de eficientă şi binevenită. În spirit de glumă, aş spune, că această pandemie a educat atât clientul cât şi avocatul.

Reporter: Există pericolul ca un avocat să nu-şi mai poată desfăşura activitatea din cauză că refuză vaccinarea/testarea?

Alexandra Ianul: Nu cred că se va ajunge în situaţia în care avocatul să nu îşi poată desfăşura activitatea. Poziţia UNBR (Uniunea Naţională a Barourilor din România) a fost extrem de bine susţinută şi categorică pe acest subiect, fiind acceptată de către autorităţi. Accesul avocaţilor la instanţele de judecată se realizează în acest moment nediscriminatoriu, cu respectarea normelor generale de protecţie sanitară (mască etc.).

Reporter: Consideraţi că restricţiile impuse de autorităţi încalcă libertăţile individuale?

Alexandra Ianul: Aş spune că unele sunt cel puţin discutabile şi, în opinia mea, lipsite de logică. Nu sunt un contestatar vehement al măsurilor impuse de autorităţi, dar totuşi nu pot să nu remarc inconsecvenţa şi lipsa de rezultat în combaterea pandemiei, a măsurilor luate. Constat însă, altceva - caracterul discutabil al acestor măsuri are consecinţe economice grave, ce nu sunt compensate prin măsuri coerente de ajutorare a populaţiei sau a micilor întreprinzători.

Anumite măsuri încalcă, într-a­devăr, drepturi şi libertăţi fundamentale şi scindează societatea românească, în sensul că se creează un adevărat război între cetăţenii aceleiaşi ţări. Lipsa de reacţie a conducătorilor faţă de aceste consecinţe este cel puţin reprobabilă.

Reporter: Există dosare în care "pandemia" să aibă un rol principal într-un proces?

Alexandra Ianul: Sunt promovate numeroase acţiuni în anularea Hotărârilor de Guvern sau a Deciziilor CNSU. Săptămânal apare câte o ştire legată de acest tip de procese. Actele adoptate sunt cel puţin contestabile, unele din perspectiva procedurală, altele din perspectiva fondului problemei, respectiv a inechităţii, disproporţiei măsurilor adoptate sau încălcării unor drepturi fundamentale. Din păcate, însă, aceste acţiuni câştigate nu au niciun efect imediat şi nici efectul scontat, din cauza duratei procedurilor. Aceste acte sunt înlocuite rapid de altele, situaţia neputând fi controlată prin intermediul deciziilor de instanţa. Cu toate acestea, genul acesta de procese au efectul de a responsabiliza într-o anumită măsură autorităţile şi de a le împiedică în a perpetuă, de cele mai multe ori, un veritabil exces de putere.

Reporter: Care sunt provocările cu care vă confruntaţi în ultimii ani?

Alexandra Ianul: Provocarea majoră a fost aceea de a continua activitatea în condiţii similare celor anterioare pandemiei. Iniţial, primul meu obiectiv a fost acela de a menţine rezultatele anterioare cu aceleaşi resurse. Mărturisesc, nu m-am aşteptat că această perioadă să se transforme de fapt într-o perioadă de evoluţie. Cum spuneam şi mai sus, digitalizarea a condus la eficientizarea activităţii şi implicit a resurselor, astfel încât am avut timpul necesar pentru dezvoltare.

Reporter: Ce strategie a abordat casă de avocatură pe care o reprezentaţi pentru a depăşi mai uşor criza sanitară/economică?

Alexandra Ianul: Am fost extrem de preocupată de menţinerea aparenţei de normalitate în spaţiul de lucru. Pe primul plan au fost siguranţa şi bunăstarea echipei mele. În activitatea noastră, factorul uman este extrem de important. Măsurile adoptate de cabinet au eliminat "stress"-ul cauzat de pandemie şi au înlesnit rezultatele.

Reporter: Cum s-a modificat piaţa în care vă desfăşuraţi activitatea?

Alexandra Ianul: "Piaţa" în care activăm nu s-a deteriorat în pandemie, dimpotrivă. Ariile noas­tre de practică sunt hiperspecializate şi în domenii care au generat extrem de multe litigii în această perioadă. Pe lângă binecunoscuta noastră activitate în zona de credite şi protecţie a consumatorului de credite în valută, clienţii noştrii, persoane juridice, s-au confruntat cu numeroase situaţii care au generat litigii în zona contenciosului administrativ şi fiscal, neexecutarii contractelor comerciale, executărilor silite şi insolvenţei.

Mai mult decât atât, anul acesta a adus şi cele mai frumoase şi importante victorii. Proiectul nostru "de suflet", legea dării în plată, modificată în anul 2020, a trecut pentru a doua oară, în cinci ani, examenul constituţional, iar bătălia pe subiectul CHF a ajuns, astfel, să cunoască un final fericit. Fiind implicaţi încă din anul 2015 în acest proiect, vă puteţi imagina ce satisfacţie am resimţit împreună cu echipa mea, că am putut obţine acest deznodământ.

Reporter: Care este stadiul proceselor pe Darea în plată?

Alexandra Ianul: Acţiunile pe legea dării în plată, în forma nouă, evoluează favorabil, această tendinţă fiind una aşteptată, după ce CCR a validat noua formă a legii. Deja am înregistrat numeroase victorii, soluţiile instanţelor fiind orientate către reechilibrarea contractelor de credit. Bineînţeles că practica ridică încă probleme juridice interesante, însă pentru noi aceste provocări sunt la ordinea zilei, ţinând cont de experienţa noastră în aplicarea acestei legi.

Reporter: Ce domeniu a "generat" cele mai multe dosare în instanţă?

Alexandra Ianul: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat recent raportul anual privind starea justiţiei, care conţine informaţii şi statistici privind activitatea tuturor instanţelor din România în anul 2020. Se remarcă o creştere a litigiilor de muncă, relaţiile angajator-angajat fiind grav afectate în contextul pandemiei de COVID- 19, care, printre altele, a făcut loc şi numeroaselor abuzuri ale angajatorilor care au profitat de context pentru a reduce numărul angajaţilor în mod nelegal sau de a nu le res­pectă anumite drepturi. Evident, nici legislaţia care ar fi trebuit să asigure protecţia angajaţilor nu a fost una eficientă şi a permis acest rezultat.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre activitatea modernă a unui avocat?

Alexandra Ianul: Extrem de complexă. Avocatul modern trebuie să cunoască peste ceea ce se regăseşte în cărţile de drept şi ceea ce se învaţă în Facultatea de Drept. Speţele actuale prezintă un puternic caracter interdisciplinar, iar pentru rezolvarea acestora este necesară deţinerea unor cunoştinţe atât din cât mai multe domenii ale dreptului, dar şi din alte domenii ce nu au legătură cu juridicul. Spre exemplu, un litigiu civil între două societăţi cu privire la viciile ascunse ale unui imobil vândut va presupune nu doar cunoaşterea legii civile, ci şi cunostinţe de contabilitate şi cunoştinţe generale de drept al construcţiilor, nemaivorbind de domeniul bancar. Odată cu extinderea tehnologiei, şi domeniile de drept au cunoscut aceeaşi extindere, dobândind o semnificaţie mai importantă noi domenii precum: dreptul tehnologiei, GDPR etc., iar noile mijloace utilizate de bănci (on-line banking, internet banking etc.) au creat, de asemenea, o nouă nişă a dreptului bancar. Activitatea avocatului modern se aseamănă cu cea a avocatului de altădată, sub aspectul studiului legislaţiei, a documentelor şi al reprezentării în instanţă, însă este exponenţial mai amplă. Volumul legislaţiei a sporit, documentele clientului şi-au multiplicat volmul, însă timpul dedicat pentru susţinerea cauzei în instanţă a scăzut considerabil.

Reporter: Care sunt şansele pe care le are un tânăr avocat pentru a-şi face un nume în această profesie, în prezent?

Alexandra Ianul: Şansele sunt semnificativ mai reduse decât erau la nivelul anilor 90 sau la nivelul anului 2000, când a avut loc o expansiune a mediului privat şi implicit a crescut şi cererea de servicii juridice raportat la un număr de practicieni relativ redus.

Însă, pentru cei care sunt dedicaţi profesiei, dornici să înveţe în permanenţă lucruri noi şi să-şi extindă orizonturile, există premisele afirmării în profesie.

Reporter: Cum caracterizaţi măsurile luate de Guvern pentru susţinerea mediului de afaceri în această perioadă complicată?

Alexandra Ianul: Cvasi-inexis­tente. Deşi s-au luat la nivel formal măsuri, acestea sunt foarte dificil de accesat pentru micii antreprenori, cei aflaţi în cea mai mare necesitate. Condiţiile excesive de acordare a facilităţilor şi birocraţia tipic românească lipsesc de efecte anumite măsuri, care, cel puţin pe hâr­tie, ar putea ameliora consecinţele perioadei dificile pe care o trăim.

Reporter: Vă mulţumim!