Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare al Comisiei Europene, a publicat un raport privind deficitul bugetar al României pentru 2021: "În ţara noastră, pentru anul 2020 se preconizează creşterea PIB cu 3,6%, inflaţia va scădea la 3,5%, rata şomajului va creşte la 4,2%. Deficitul bugetar va creşte la 4,4% din PIB, iar în zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va creşte la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%. Balanţa contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se preconizează o creşterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflaţia va scădea la 3,4%, rata şomajului va creşte la 4,3%. Deficitul bugetar va creşte la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%. Datoria publică brută va creşte la 40,6% din PIB, iar în zona euro va creşte la 84,1%."
Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va creşte cu 1,1 % în 2019 şi cu 1,2 % în 2020 şi 2021. Faţă de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creştere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) şi cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de aşteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 şi 2021. Previziunile pentru 2020 au fost şi ele revizuite în sens descendent faţă de cele din vară (de la 1,6 %).
Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: "Economia europeană a demonstrat până acum rezilienţă în contextul unui mediu extern mai puţin favorabil: creşterea economică a continuat, crearea de locuri de muncă a fost puternică, iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăţi: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficienţe persistente în industria prelucrătoare şi Brexitul. Rog insistent toate ţările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente şi să înceapă îşi reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum."
La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat: "Conform previziunilor, toate economiile din UE îşi vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situaţiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundaţia economiei UE este solidă: după şase ani de creştere, şomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne aşteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situaţia actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida rezilienţa Europei şi pentru a se sprijini creşterea."