• Ereticul episcop Marcion din Sinope a susţinut că Iisus şi Cristos au fost două persoane diferite
• Marcion a exclus Vechiul Testament din Biblie
• Marcionismul a urmărit să universalizeze mântuirea adusă de sacrificiul lui Cristos
• Biserica a respins mijloacele primitive ale lui Marcion, deşi crede în universalitatea mântuirii
AVERTISMENT
Subiectul expunerii osemintelor lui Iisus şi ale membrilor familiei sale (expunerea anunţată pe site-ul Internet al Discovery Channel, ca fiind programată pentru ziua de ieri, la New York) pare să nu ţină de specificul ziarului nostru, BURSA fiind, se ştie, o publicaţie prin excelenţă financiară.
Evenimentul, însă, nu poate fi ignorat invocând specializarea: finanţiştii sunt, înainte de toate, oameni şi noi ne adresăm unei comunităţi majoritar (în mod copleşitor) creştine.
Anunţul expunerii osemintelor familiei lui Iisus zguduie creştinătatea, atacând valori umane milenare - credinţa în înălţarea lui Iisus (inclusiv trupească) la dreapta Tatălui este "crucială" pentru creştinism (fără înălţare, creştinismul ar fi rămas o credinţă subsecventă iudaismului).
Mai întâi să menţionăm că reprezentantul Discovery Channel în România (Mmd Public Relation) nu ne-a putut confirma veridicitatea evenimentului anunţat pe site-ul Discovery Channel, legat de expunerea osemintelor (ceea ce este îndeajuns de ciudat, nu-i aşa?!).
Dar, chiar dacă s-ar dovedi că anunţul va fi fost o farsă (ciudată, nu-i aşa?!), totuşi, prin sine, pur şi simplu, provoacă o ameţeală morală care nu poate fi ignorată.
Iar probabilitatea să fie o farsă scade accelerat în faţa documetelor numeroase afişate pe site-ul Discovery.
Mormântul Familiei lui Iisus, crezut a fi descoperit la Ierusalim
Dovezi ştiinţifice noi şi studii academice acreditează că un mormânt din Ierusalim, vechi de 2000 de ani, a adăpostit rămăşiţele pământeşti ale lui Iisus din Nazaret şi ale familiei sale, anunţă o ştire de duminică, afişată pe site-ul Internet al Discovery Channel.
Rămăşiţele pământeşti au fost excavate în anul 1980, precizează ştirea, informând că cercetătorii au folosit inclusiv analize de ADN, sugerând că Iisus şi Maria Magdalena au avut un fiu numit Iuda.
Coincidenţe sau program?
Evenimentul de la New York, anunţat pentru ieri (dimineaţa aceasta, conform orei României) a fost precedat de alte câteva, care, în mod similar, au afectat credinţa creştină: o serie de romane (cel mai faimos - "Codul lui Da Vinci" al lui Dan Brown), studii cu pretenţii ştiinţifice, documentare difuzate de acelaşi Discovery Channel (între care se distinge cel intitulat "Evanghelia după Iuda", unde Iuda este prezentat drept cel mai de încredere apostol al lui Iisus, prilejuindu-i sacrificiul prin trădarea plănuită împreună cu acesta).
Astfel, evenimentul de la New York pare să continue în mod coerent o acţiune fără precedent în ultimul mileniu, îndreptată împotriva credinţelor consacrate în creştinism.
Să menţionăm că anunţata expunere a osemintelor este însoţită de o programată lansare a unui film despre osuarul familiei lui Iisus.
Şi să observăm că evenimentul care are semnificaţia că Iisus nu s-ar fi înălţat cu trup, a fost programat pentru Postul Paştelui.
Şi încă o coincidenţă: în anul acesta, Paştele ortodox coincide cu cel catolic.
Este ca şi când expunerea osemintelor lui Iisus ar urmări să ridiculizeze cea mai importantă comemorare şi sărbătoare creştină, legată de Înviere punând în aceeaşi oală ortodoxia şi catolicismul.
Învierea - Evanghelia după Luca
În Biblie, Învierea este relatată în Evanghelia după Luca: "36. Şi pe când vorbeau ei acestea, El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă. 37. Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd duh. 38. Şi Iisus le-a zis: De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? 39. Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi, că duhul nu are carne şi oase, precum Mă vedeţi pe Mine că am. 40. Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. 41. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? 42. Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. 43. Şi luând, a mâncat înaintea lor" (Luca 24:36-43).
Unii exegeţi susţin că Luca a fost singurul evanghelist neevreu, suspectând că, în original, s-ar fi numit Lucius sau Lucanus. Tradiţia susţine că Luca nu ar fi fost niciodată în contact cu Iisus, ci, doar, i-a cunoscut pe câţiva din aceia şi că Evanghelia a scris-o la cel puţin şaizeci de ani (unii spun chiar nouăzeci de ani) după crucificare.
Scopul Evangheliei lui Luca este să-i convingă pe "gentili" să creadă în Buna Vestire.
La origine, evreii numeau "gentili" pe neevreii care simpatizau cultul mozaic.
Creştinii preiau termenul şi îi vizează pe "gentili" ca subiecţi ai convertirii la creştinism, cu avantajul (faţă de iudaism) că, odată convertiţi, primesc statut echivalent tuturor coreligionarilor.
Luca şi ereticul Marcion
Ne aflăm în jurul anului 140, când Biserica creştină nu este, încă, constituită omogen, ci pulverizată în "biserici" răspândite teritorial şi în nuanţe ale credinţei, sub influenţa diferitelor scripturi pe care le susţin, fără să existe, deocamdată, Canonul Noului Testament general acceptat.
În vreme, termenul de "popor ales" din Vechiul Testament trimitea direct la poporul evreu, iar Dumnezeul care l-a ales devenea, prin consecinţă, un Dumnezeu al evreilor.
Din această perspectivă, Mântuirea dăruită oamenilor prin sacrificiul lui Iisus, devenea proprietate evreiască - o discriminare care împiedica universalizarea creştinismului.
În acest context izbucneşte erezia lui Marcion, armator din Sinope (cel mai important port din Pontus, de la Marea Neagră), fiu de episcop şi episcop, el însuşi.
Marcion respinge evangheliile lui Matei, Ioan şi Marcu, susţinând-o numai pe cea a lui Luca, întocmită cu mai puţin de un secol în urmă (unii exegeţi, chiar, au dubii că Evanghelia lui Luca o precede pe cea a lui Marcion).
Pentru a universaliza actul Mântuirii, Marcion susţine că Dumnezeul Facerii, din Vechiul Testament, este altul decât, Dumnezeul Milei, din Noul Testament. Marcion exclude Vechiul Testament din Biblie.
Mai mult, Marcion susţine că Iisus este altă persoană decât Cristos - că ar fi persoane diferite: primul, ar fi un rebel evreu, celălalt ar fi Mântuitorul.
Cristos (în scriere marcionistă - "Crestos") este cel înălţat spiritual la dreapta Tatălui, Mântuind omenirea prin Sacrificiul Său.
Diferenţa dintre numele de "Cristos" şi cel de "Crestos" este esenţială, susţin marcioniştii (şi nu numai): Cristos ar fi un nume folosit de greci pentru evreiescul Messia, în timp ce Crestos este folosit pentru "perfectul, sfântul, divinul".
Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele Sale. 41. Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? 42. Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. 43. Şi luând, a mâncat înaintea lor" (Luca 24:36-43).
Unii exegeţi susţin că Luca a fost singurul evanghelist neevreu, suspectând că, în original, s-ar fi numit Lucius sau Lucanus. Tradiţia susţine că Luca nu ar fi fost niciodată în contact cu Iisus, ci, doar, i-a cunoscut pe câţiva din aceia şi că Evanghelia a scris-o la cel puţin şaizeci de ani (unii spun chiar nouăzeci de ani) după crucificare.
Scopul Evangheliei lui Luca este să-i convingă pe "gentili" să creadă în Buna Vestire.
La origine, evreii numeau "gentili" pe neevreii care simpatizau cultul mozaic.
Creştinii preiau termenul şi îi vizează pe "gentili" ca subiecţi ai convertirii la creştinism, cu avantajul (faţă de iudaism) că, odată convertiţi, primesc statut echivalent tuturor coreligionarilor.
Marcionismul, resuscitat de osuarul prezentat la New York
Rămăşiţele pământeşti anunţate a fi expuse la New York ar întemeia ideea morţii pământeşti a lui Iisus, dar şi a vieţii sale absolut pământene, având un fiu cu Maria Magdalena. Desigur, creştinii sinceri nu vor fi clintiţi în credinţă - primul reflex al celor având exerciţiul ştiinţific va fi să admită dovada arheologică, retrăgându-se în încrederea Înălţării Sufletului, nu şi a Trupului.
Dar acest reflex, îi trimite direct în marcionism. La Crestos.
Ceea ce este paradoxal - să nu se fi calculat aceste consecinţe la Ierusalim, locul de unde sunt împrumutate osemintele?