Discuţiile Washington-Beijing, pe marginea prăpastiei înainte să înceapă

Negociatorii şefi ai Statelor Unite şi Chinei s-au întâlnit ieri, la Washington, pentru prima dată din luna iulie încoace, pentru reluarea discuţiilor în scopul încheierii războiului economic deja vechi de un an şi jumătate dintre cele două mari puteri. Reprezentanţii comerciali de rang înalt ai părţilor au revenit la masa discuţiilor într-un moment parcă fatidic pentru soarta probabilă a negocierilor, în ansamblul lor, în condiţiile în care ultimele zile au adus noi restricţii şi măsuri reciproce de retorsiune, noi scandaluri politice şi incidente diplomatice surpriză precum şi reminiscenţe vechi ale speranţelor din pieţele financiare că, în sfârşit, elitele celor mai mari două economii ale lumii vor reveni la sentimente mai bune.

Noile motive de neîncredere adunate în această săptămână au fost mai numeroase ca în alte dăţi, contribuind negativ la atmosfera de dinaintea discuţiilor, pare-se într-un efort simultan de a influenţa poziţia adversă şi trage de pârghii în poate ultima ocazie de a ajunge la un acord comercial atât înaintea întrării într-un an electoral important în Statele Unite, cât şi înaintea unei noi runde de tarife aplicate de americani. Evoluţiile au venit după ce chinezii ar fi dat de înţeles în ultimele săptămâni că nu sunt dispuşi să negocieze decât un tratat limitat, spre deosebire de unul complet, "istoric", pe care îl cere preşedintele american Donald Trump.

• Scott Kennedy, Centrul pentru Studii Internaţionale şi Strategice din Washington: "Evoluţiile îmi sugerează că este posibil ca Statele Unite să fi determinat că progresul este imposibil în negocieri, iar acum toată lumea continuă demersurile din reflex fără vreun interes deosebit"

Ieri, un raport al cotidianului South China Morning Post (SCMP), din Hong Kong, informa că negociatorii adjuncţi ai celor două părţi au ajuns la un impas, fără vreun progres în discuţii, şi că vicepremierul chinez Liu He "ar putea să plece mai devreme" din Washington, împreună cu tot alaiul şi toată delegaţia. Potrivit SCMP, care citează surse anonime, probabil chineze, delegaţia Beijingului a refuzat să discute luni şi marţi despre transferurile forţate de tehnologie (forţarea companiilor americane să-şi transfere tehnologia în joint-venturile cu companiile chineze drept preţ al intrării pe piaţa chineză), una dintre reclamaţiile esenţiale ale administraţiei Trump. Nici subiectul subvenţiilor de stat nu a fost dorit discutat de Beijing, iar oficialii adjuncţi s-au concentrat pe doar două arii: achiziţia de produse agricole americane (în contextul în care fermierii americani sunt parte din baza electorală a lui Trump) şi potenţiale protecţii pentru drepturi intelectuale. Negociatorii chinezi nu ar fi reuşit, la rândul lor, să câştige vreo concesie de la colegii lor americani în ceea ce priveşte amânarea unei majorări de tarife ce este programată să intre în vigoare la 15 octombrie. Majorarea de 5% va duce tarifele aplicate pe bunuri chineze în valoare de 250 de miliarde de dolari la 30%, urmând ca, pe 15 decembrie, Statele Unite să aplice noi taxe de 15% pe importuri în valoare de alte 160 de miliarde de dolari, în mare parte produse de larg consum.

Ieri, într-o vizită oficială în Australia, secretarul pentru comerţ al SUA, Willbur Ross, a declarat că tarifele aplicate funcţionează, forţând Beijingul să ofere mai multă atenţie îngrijorărilor americane cu privire la politicile comerciale ale Chinei.

Totodată, SCMP cita un ziar chinez ce menţiona că vicepremierul Liu nu va folosi calitatea de "trimis special" (eng. special envoy), ceea ce înseamnă că acesta nu are libertate deplină sau un mandat clar de la preşedintele chinez Xi Jingping pentru negocierile respective. Luna trecută, Liu le-a spus negociatorilor americani că urmează să le prezinte la Washington o "ofertă" care nu include angajamente privind reformarea politicii industriale a Beijingului.

Optimismul crescuse în ultimele săptămâni, cel puţin în rândul investitorilor, însă, începând de luni, aşteptările pentru un succes în discuţii s-au redus substanţial după ce Statele Unite a decis să interzică 28 de organizaţii comerciale şi publice chineze de la achiziţia de componente americane fără o licenţă oficială de la administraţia americană. Restricţia a fost dată drept pedeapsă pentru implicarea lor în campania extensivă de detenţie şi reprimare a minorităţii musulmane uigure din Xinjiang. Opt companii de inteligenţă artificială (AI) şi din domeniul supravegherii şi recunoaşterii faciale s-au aflat pe lista iniţială, companii mari ce deţin până la o treime din anumite pieţe, iar miercuri lista a fost extinsă la anumite start-up-uri din aceste domenii.

Tăierea accesului la lanţul de aprovizionare american ar urma să afecteze puternic aceste companii pe care Beijingul se bazează pentru îndeplinirea strategiei sale Made in China 2025, care vizează dominarea industriilor viitorului. Spre deosebire de Huawei, aceste companii şi start-up-uri nu au dimensiunea gigantului de telecomunicaţii chinez încât să reziste la eliminarea dintr-un lanţ de aprovizionare, ţinta neoficială a administraţiei americane fiind mai degrabă blocarea creşterii acestor companii. Trebuie menţionat şi faptul că giganţii americani de tehnologie nu sunt lăsaţi să facă afaceri liberi în China. Google, Youtube şi Facebook sunt doar câteva dintre companiile mari din Statele Unite interzise în China. Ele fac totuşi afaceri în piaţa chineză prin joint-venture-uri (companii mixte).

În completarea acestei măsuri, SUA au mai impus restricţii de vize unor oficiali din cadrul guvernului şi Partidului Comunist chineze, pe care secretarul de stat Mike Pompeo i-a acuzat de faptul că sunt "responsabili" de "campania de reprimare" a musulmanilor uiguri. În răspuns, ministerul chinez al comerţului a îndemnat Washingtonul să înceteze să facă declaraţii "iresponsabile" în problema Xinjiang-ului şi să înceteze să se amestece în afacerile interne chineze. Aceasta a fost prima dată când subiectul drepturilor omului îşi face loc în disputa dintre Washington şi Beijing, o mutaţie severă în dinamica unui conflict rece ce se dezvoltă între cele două mari puteri.

De aşteptat, în această dinamică, devine o poziţie oficială a Statelor Unite cu privire la evoluţiile din Hong Kong, întârziată în ultimele luni de potenţialul unei negocieri fructuoase. De amintit că "intruziunile" Vestului şi ale Japoniei în problemele interne ale Beijingului sunt văzute în China drept motivul care a dus ulterior la dezintegrarea statului imperial chinez şi la perioada cunoscută ca "secolul umilinţei". Recent, după ce ministrul german de externe l-a primit la Berlin pe Joshua Wong, unul dintre liderii mişcării pro-democraţie din Hong Kong, Beijingul a rupt o serie de legături diplomatice cu Berlinul, proaspăta atmosferă de neîncredere ajungând să pună în pericol posibilele concesii comerciale pe care cancelarul Merkel le-a căutat luna trecută în vizita sa în China. Astfel, sensibilitatea şi diplomaţia chineză par a fi testate din ce în ce mai puternic în ultima perioadă, iar diferenţele civilizaţionale (având în vedere sistemul imperial care a dominat timp de milenii spaţiul cultural chinez) şi cele de sistem politic au început să iasă în evidenţă.

Xinjiang, discuţiile despre comerţ şi alte puncte de fricţiune "împing relaţia dintre Statele Unite şi China către o deteriorare mai puternică, pe toate fronturile, iar toate (disputele) derivă dintr-un sentiment că China este cea mai mare provocare strategică a Statelor Unite", spune Robert Daly, director al Institutului Kissinger de la Wilson Center.

Oficiali chinezi au declarat ieri pentru Reuters că Beijingul şi-a redus aşteptările pentru vreun progres semnificativ din cauza ultimelor dezvoltări.

La rândul lui, Scott Kennedy, un expert în materie de China de la Centrul pentru Studii Internaţionale şi Strategice din Washington, a precizat pentru Reuters: "Nu i-am văzut niciodată pe chinezi să răspundă cu concesii cuiva care îi provoacă într-o asemenea manieră. (...) Îmi sugerează că este posibil ca Statele Unite să fi determinat că progresul este imposibil (în negocieri), iar acum toată lumea continuă demersurile fără vreun interes deosebit".

Un alt eveniment nefericit pentru relaţiile dintre cele două ţări a fost scandalul cu privire la ruperea de către China a relaţiilor corporative cu asociaţia naţională de baschet a SUA, celebra NBA. Mişcarea a venit ca urmare a publicării unui tweet de către managerul unei echipe americane în care îşi exprima susţinerea pentru protestatarii din Hong Kong.

Tot ieri, la câteva ore după raportul SCMP, New York Times a publicat o ştire ce informa că Washingtonul are în vedere relaxarea restricţiilor aplicate asupra Huawei, vestea posibilei detensionări fiind pozitivă pentru sentimentul din pieţele financiare.

Totodată, Casa Albă are în plan reluarea unui tratat comercial din cele şase negociate în luna mai, ce guvernează dreptul Chinei de a-şi devaloriza moneda, după cum a mai informat Casa Albă.

Acesta ar fi parte din strategia SUA de a implementa un acord comercial limitat ce ar fi urmat de negocieri

Drept concesie, dacă China acceptă semnarea acordului şi reluarea ulterioa-ră a negocierilor pentru un tratat mai larg, Washingtonul ar putea amâna majorările de tarife programate pentru acest final de an.

De amintit că Robert Lighthizer, şeful negocierilor pentru partea americană, spunea recent anul acesta că "nu există un acord pe un subiect până nu există un acord pe toate".

Bloomberg mai spune, citând surse anonime din administraţia americană, că dacă discuţiile vor merge bine, Trump ar urma să aibă o întâlnire cu Liu He, cel mai probabil în cursul zilei de astăzi.