DNA ŞI DIICOT APLICĂ Legea tăcerii, în dosarele Comvex

Legea tăcerii pare a fi regula instituită de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media. Sau cel puţin aşa înţeleg să aplice prevederile respectivului ghid procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), atunci când nu doresc să ofere informaţii cu privire la anumite dosare aflate în cercetarea penală.

Două dintre aceste dosare, câte unul aflat pe rolul fiecărei structuri de parchet respesctive, se referă la scandalul privind majorarea de capital care a avut loc în cadrul societăţii Comvex SA, majorare despre care ziarul BURSA v-a informat în materialele "Comvex - o «afacere de familie» pentru Dan Drăgoi" şi "Modul în care soţiile lui Dan Drăgoi şi Viorel Panait au devenit acţionare Comvex, analizat de instanţă".

Conform informaţiilor primite în 10 martie 2021, am aflat că Dan Drăgoi şi Viorel Panait ar fi fost audiaţi în dosarul aflat în cercetare, in rem (cu privire la faptă), pe rolul DIICOT.

În aceeaşi zi am trimis solicitări către DNA şi DIICOT privind situaţia în care se află dosarul penal 147/P/2020 (înregistrat la DNA Constanţa) şi dosarul penal 2775/D/P/2018 (aflat pe rolul DIICOT, în care ar fi fost audiate cele două persoane menţionate mai sus). La finalul fiecărei adrese, solicitam celor două structuri de parchet ca, "pentru acurateţea informaţiei pe care o vom disemina în cadrul articolului nostru de presă", să ne comunice în ce stadiu se află dosarele penale respective, ce fapte sunt cercetate şi dacă cele două persoane mai sus-numite au fost audiate în respectivele cauze.

În 11 martie, DNA ne-a răspuns: "În acest moment, informaţiile solicitate de dvs. nu sunt publice deoarece le sunt incidente dispoziţiile art. 12 alin. 1 litera e) din Legea 544/2001 şi cele din art. 28 alin. 1 Ghidul privind relaţia de bune practici dintre Sistemul Judiciar şi Mass - Media".

DIICOT ne-a răspuns ieri, 22 martie, deşi răspunsul a fost înregistrat joi, 18 martie: "(...) vă facem cunoscut că, în conformitate cu art.28 alin.7 din Ghidul privind relaţia de bune practici dintre sistemul judiciar şi mass-media, accesul la informaţiile solicitate de către dumneavoastră au fost restricţionate întrucât procurorul de caz apreciază motivat că prin comunicarea acestora se poate periclita rezultatul anchetei".

• Ghidul necomunicării procurorilor

Am fost curioşi să vedem ce este stipulat în cele două acte invocate de procurorii DNA şi DIICOT.

Conform art. 12 alin.1 din legea 544/2001, "se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, (...), următoarele informaţii: lit. e): informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare".

Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii arată la art.28 alin.1:

"Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză. Dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informaţii despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi măsurile dispuse în cauză pentru identificarea făptuitorului sau strângerea probelor, cu excepţia situaţiei în care prin transmiterea acestor informaţii s-ar periclita rezultatul anchetei".

Potrivit aliniatului 7, accesul la categoriile respective de informaţii "poate fi restricţionat dacă procurorul de caz apreciază motivat că prin comunicarea acestora se periclitează rezultatul anchetei".

Cu alte cuvinte, în ambele cazuri procurorii DNA şi DIICOT au considerat că furnizarea către ziarul BURSA a informaţiilor privind stadiul în care se află dosarele respective şi ce fapte sunt cercetate va periclita rezultatul anchetei. Poate că răspunsul celor două structuri de parchet a fost legat de a treia solicitare referitoare la audierea lui Dan Drăgoi şi Viorel Panait. Dar acest lucru nu înseamnă că nu ne puteau răspunde la celelalte puncte ale solicitării noastre. Procurorii respectivi nu ne-au spus nici măcar ce fapte sunt cercetate sau de ce s-au deschis respectivele dosare penale.

Din răspunsurile DNA şi DIICOT înţelegem însă că dosarele respective există pe rolul celor două structuri de parchet, dar cu privire la ele s-a luat decizia aplicării legii tăcerii, conform ghidului instituit de CSM, document care lasă la aprecierea subiectivă a fiecărui procuror stabilirea riscului de periclitare a anchetei penale cu privire la transmiterea unor informaţii solicitate oficial de mass-media.

Referitor la faptele respective despre care DNA şi DIICOT refuză să ne informeze, vă oferim o parte din datele incluse în cele două plângeri care au stat la baza constituirii respectivelor dosare penale.

• Dosarul de la DIICOT, în cercetare penală din 2018

Conform plângerii înaintată către DNA, procurorii anticorupţie sunt sesizaţi să cerceteze, în privinţa a patru persoane, dacă în cazul majorării de capital de la SC Comvex SA, a transmiterii de acţiuni şi a subscrierii unor pachete importante de acţiuni sunt incidente prevederile art. 12 alin. 1 lit. a şi lit.b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Articolul 12 din legea 78/2000 stipulează:

"(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;

b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit".

Or, aşa cum ar reieşi din conţinutul plângerii penale respective privind derularea operaţiunii de majorare a capitalului social în cazul Comvex, operaţiunile respective s-ar fi făcut în beneficiul anumitor persoane, care se află şi acum la conducerea companiei respective.

Mai mult, la finalul plângerii din dosarul penal aflat pe rolul DNA se mai arată că două dintre cele patru persoane acuzate de partea vătămată ar trebui cercetate şi pentru infracţiunea de divulgare ilegală a informaţiilor privilegiate prevăzută de art. 246 din Legea nr. 297/2004, iar celelalte două persoane ar trebui cercetate şi pentru infracţiunea de utilizare abuzivă a informaţiilor privilegiate prevăzută de art. 245 alin. 1 din aceeaşi lege.

Potrivit plângerii înaintată către DIICOT, care se află în cercetare penală încă din 2018 şi pentru care procurorul de caz nu ne poate oferi informaţii, arătăm că ea vizează tot patru persoane. Conform autorilor plângerii, cele patru persoane ar trebui cercetate în legătură cu următoarele infracţiuni:

- divulgare ilegală a informaţiilor privilegiate, prevăzută de art. 279 lit. b raportat la art. 246 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, având corespondent în actuala legislaţie în art. 134 alin. 4 rap. la art. 118 alin. din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă;

- utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate, prevăzută de art. 279 lit. b raportat la 245 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, având în corespondent în actuala legislaţie în art. 116 alin. 1 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă;

- delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 Cod penal raportat la art. 308 Cod penal în condiţile art. 309 Cod penal

- spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, având corespondent în actuala reglementare în art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;

- constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzită de art. 367 alin. 1 Codul penal.

După doi ani de zile de la înregistrarea acestei plângeri penale şi constituirea dosarului de cercetare penală, procurorul de caz din cadrul DIICOT nu ne poate spune stadiul în care se află acest dosar, dacă se efectuează cercetări in rem (cu privire la fapte) şi dacă au avut loc audieri ale unor persoane, fără a divulga identitatea acestora. Refuzul comunicării informaţiilor respective este aşezat sub un aşa numit risc al periclitării derulării anchetei penale, care durează de doi ani. Din câte se pare, fără rezultate concrete, vizibile, până în acest moment.