"Dosarul Referendumul", crucial pentru PSD şi ...Victor Ponta

Finalul lunii ianuarie se anunţă a fi unul incendiar pentru scena politică autohtonă. Mai multe scenarii se construiesc zilele acestea şi sunt legate de un dosar penal. În luna decembrie, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au amânat pentru 29 ianuarie, dezbaterile în dosarul "Referendumul", în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare. O condamnare definitivă a lui Liviu Dragnea îl poate scoate pe acesta, cel puţin temporar, din fruntea PSD, ceea ce ar declanşa automat cursa pentru succesiune.

Există discuţii că inclusiv fostul lider al PSD, Victor Ponta, ar fi tentat de o revenire spectaculoasă, chiar dacă şi el a făcut mai multe vizite în birourile procurorilor. De altfel, aceste speculaţii au fost alimentate şi de decizia fostului premier de a lansa astăzi o fundaţie, pe care a înfiinţat-o alături de liderul ALDE, Daniel Constantin, de fostul ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu dar şi de alte figuri importante din PSD. Se vorbeşte de o revenire în prim planul PSD, dacă se va pune problema succesiunii lui Liviu Dragnea, sau de ruperea unei aripi importante din partid şi de crearea unui noul pol politic, asemănător cu fosta Uniune Social Liberală (USL), care a câştigat detaşat ultimele alegeri parlamentare.

Revenind la dosarul în care Liviu Dragnea joacă un rol principal, pe 15 mai 2015, actualul preşedinte al PSD a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel. Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai preciza DNA. Procurorii DNA au arătat, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".DNA a menţionat, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".Procurorii au mai arătat că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai comisiilor din unele secţii de votare.