Două pietre de încercare la SIF-uri: Alegerile şi bilanţul

Adunările generale ale acţionarilor la SIF-uri vor avea de rezolvat două chestiuni extrem de fierbinţi. Ca efect pe termen mai lung, este problema alegerilor pentru consiliile de administraţie la patru dintre cele cinci SIF-uri, singurul scutit de probleme fiind SIF5 Oltenia, care a avut alegerile în toamnă. Pentru celelalte se anunţă lupte grele.

Deja am informaţii că se vor înscrie foarte mulţi candidaţi, nu de umplutură, ci cu reale şanse de a sparge monopolul celor vechi, sau îmbătrâniţi în funcţie. Despre acest subiect poate vom mai vorbi, atunci când listele candidaţilor se vor contura. Deocamdată, o altă problemă arde, ca să mă exprim plastic. Auditorii la unison nu ştiu dacă nu cumva la cererea CNVM se impune constituirea de provizioane pentru diferenţele de preţ la acţiunile cotate pe bursă. Acestea se grupează în două categorii. Cele moştenite de la fostele FPP-uri şi cele procurate pe bursă, fie din piaţă, fie ca urmare a unor subscrieri la majorările de capital. Din această perspectivă, evident trebuie să constituie provizioane mai mari, acele SIF-uri care au fost mai active pe piaţa de capital. Dar cu adevărat mai expuse sunt cele care numai au achiziţionat acţiuni pentru a-şi face un portofoliu care era considerat foarte avantajos, nu şi cei care au speculat şi au valorificat prin vânzare acţiunile astfel achiziţionate. Cele care şi-au marcat mai mult profiturile au de regulă mai multe rezerve, rezultate din diferenţa dintre profitul obţinut şi cel repartizat ca dividend. Problema provizioanelor se rezolva în două feluri: prin diminuarea profitului net, sau din capitalul propriu, recte din rezerve.

Menţionez că aceste provizioane fac parte din categoria reversibile atunci, şi dacă preţul acţiunilor pe piaţă creşte. Ele se transformă în pierderi, sau se recuperează atunci când acţiunile sunt vândute. Operaţional, cam toate (dacă nu chiar toate) cele cinci SIF-uri au obţinut cele mai mari profituri în 2008. Modul cum vor compensa provizioanele influenţează decisiv bilanţul, profitul net şi mai ales valoarea dividendelor. Deocamdată am luat cunoştinţă de un singur raport asupra rezultatelor pe 2008, cel al SIF2 Moldova. În acest raport preliminar, consiliul propune acoperirea acestuia din profitul net pe 2008, fapt care diminuează profitul net pe acţiune la circa 40 lei vechi pe acţiune, făcând practic imposibilă acordarea de dividende. Imediat ce aceste rezultate au fost făcute publice, acţiunile au scăzut dramatic pe bursă, ca şi cum nu ar fi scăzut destul şi fără asta.Din câte mi s-a spus, alte SIF-uri ar fi declarat prin şefii lor că nu vor acoperi provizioanele din profit, sau în cel mai rău caz, nu în totalitate, apelând la rezervele de capital pentru aceasta. Este bine de ştiut, că şi la SIF2, dacă acţionarii hotărăsc, se pot acorda dividende din profitul nerepartizat din anii anteriori, ceea ce în fond este acelaşi lucru cu compensarea provizioanelor din rezerve. Din perspectiva acţionarilor, mai ales a celor care au cumpărat scump sau foarte scump acţiunilor, problema dividendelor este esenţială. Aceştia vor dori, şi este normal să fie aşa, un dividend rezonabil. Nu sunt venit cu pluta ca să nu ştiu că administratorii controlează direct sau indirect votul la adunările generale. O formă de control se face prin votul acţionarilor persoane juridice care au legături sau au la rândul lor ca acţionar un SIF. Dacă dirijarea votului nu este o problemă şi favorizează realegerea unora dintre administratori, la problema dividendelor ascultarea este mai grea, sau chiar imposibilă dacă se cere acţionarilor să renunţe la dividende. Aşa că cei care propun repartizarea profitului şi implicit a dividendelor trebuie să fie foarte atenţi. Trebuie să ştie că în conformitate cu legea, acţionarii pot aproba sau modifica bilanţul unei societăţi comerciale. Ar fi foarte grav pentru un CA să vină cu o propunere de bilanţ şi de repartizare a profitului, care să fie modificat de către acţionari, într-o adunare în care la ultimele puncte din ordinea de zi, se află alegerea consiliului de administraţie şi salarizarea acestuia.

În mod evident, problema provizioanelor se datorează scăderii preţurilor pe piaţa de capital. Dar aceas­tă scădere are şi efecte imediate, prin aceea că săptămânal (sau aşa ar trebui) se calculează valoarea de activ net pe acţiune la SIF-uri. Aceste scăderi au influenţat şi influenţează şi preţul de piaţă al acţiunilor. Numai că, în timp ce activul net pe acţiune a scăzut cu 50 - 55 %, preţul acţiunilor a scăzut cu 90 - 95% în ultimul an. Noii aleşi vor avea de reflectat serios la acest aspect. După părerea mea, scandalurile legate de membrii unor consilii de adminis­traţie, inclusiv de implicarea penală a unora dintre aceştia au contribuit preţurilor acţiunilor SIF la scădere atât de mare. Pentru a se evita asta pe viitor, recomand mare grijă la alegerile din aprilie.