Dulceaţă cu fructe puţine şi chimicale multe

Prepararea în casă a gemurilor şi dulceţurilor necesită mult timp şi pricepere, tocmai de aceea varianta achiziţionării din comerţ este mult mai simplă. Dar ceea ce este simplu conţine şi multe capcane.

Asociaţia Pro Consumatori a analizat conţinutul a 44 tipuri de gem, dulceaţă şi magiun comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Naţională de Informare şi Educare: "Să învăţăm să înţelegem eticheta!". Printre observaţiile specialiştilor sunt şi următoarele, telegrafic prezentate: "Dulceaţă de zmeură cu carmin şi aromă de dude! Gem de caise cu trei îndulcitori artificiali şi un conservant! Unul din două borcane de dulceaţă conţine acid citric! 8 din 10 borcane de gem conţin acid citric! Gem de caise cu 7 substanţe chimice! Gem de fructe de pădure cu efect laxativ! Cantitatea de fructe folosită pentru a obţine 100 grame dulceaţă variază între 35 grame şi 70 grame! Cantitatea de fructe folosită pentru a obţine 100 grame gem variază între 40 grame şi 85 grame! La unul din două borcane de dulceaţă s-a folosit până la 50 grame fructe pentru a obţine 100 grame dulceaţă! La unul din două borcane de gem s-a folosit până la 50 grame fructe pentru a obţine 100 grame gem! Cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame dulceaţă variază între 0 grame şi 82,93 grame!

Cantitatea de zahăr adăugat din 100 grame gem variază între 24 grame şi 64,8 grame!"

Experţii APC au analizat conţinutul a 18 tipuri de gem, 16 tipuri de dulceaţă şi 10 tipuri de magiun. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere; Identificarea aditivilor alimentari utilizaţi în compoziţia acestui tip de produs care prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale în cazul unui consum constant şi pe termen lung; Analiza informaţiilor nutriţionale.

Ingredientele regăsite în compoziţia sortimentelor analizate sunt următoarele: gutui, cireşe amare, nuci verzi, piersici, fragi, măceşe, mure de cultură, prune, afine, caise, mure de pădure, coacăze negre, zmeură, dovleac, vişine, cireşe, cireşe albe, căpşuni, smochine, nucă coaptă, lămâie, lămâie cubuleţe, apă, zahăr, zahăr invertit, zahăr din trestie, sirop de glucoză-fructoză, suc de mure, concentrat din suc de fructe, suc de lămâie, suc concentrat de măr, arome şi aromă de dude.

Una dintre cele mai sănătoase conserve de fructe rămâne magiunul realizat din prune, struguri, dovleac etc. În cele 44 de produse analizate s-au identificat 10 aditivi alimentari, după cum urmează: ciclamat de sodiu, zaharina, acesulfam de potasiu, carmin, sorbat de potasiu, lactat de calciu, acid citric, acid ascorbic, sorbitol şi pectina.

Dumitru Bălan, nutriţionist a vorbit despre acest produs: "Dulceţurile şi compoturile regăsite pe majoritatea rafturilor noastre conţin o cantitate importantă de zahăr, acest ingredient cântărind în majoritatea situaţiilor pes­te 30% din greutatea produsului comercializat. Cu alte cuvinte, sunt adăugate aprox. 6 linguriţe de zahăr la o cantitate de 100 grame de dulceaţă. Par puţine, dar dacă mă raportez la structura alimentelor pe care le consumi zi de zi, atunci situaţia începe să devină cu adevărat îngrijorătoare. În esenţă, consumul de zahăr este asociat în mod direct cu declanşarea afecţiunilor cardiovasculare, acestea constituind prima cauză a decesului la nivel mondial. Studiul intitulat "Added sugar intake and cardiovascular diseases mortality among US adults" şi publicat în anul 2014 a analizat comportamentul unui număr de 30.000 de americani şi a concluzionat că persoanele care au consumat zilnic aprox. 400 calorii provenite de la alimentele care aveau zahăr adăugat prezentau o rată a decesului cu 38% mai mare decât cele care au consumat aproximativ 160 calorii îndulcite cu zahăr. Dacă vom citi cu atenţie eticheta unui borcan din comerţ, vom constata că 100 grame de dulceaţă echivalează cu aprox. 250 calorii, specificând în acelaşi timp că dieta noastră are în medie 2000 de calorii. Un simplu calcul ne spune că putem umple între 6 şi 8 clătite cu dulceaţă conţinută într-un borcan de 250 grame, iar dacă te vei opri numai la 3 clătite, atunci e bine să te gândeşti că o clătită unsă cu dulceaţă conţine în medie 2 linguriţe de zahăr. La fel, compotul de fructe îndulcit cu zahăr prezintă riscuri mari pentru sănătatea noastră, raţionamentul fiind extrem de simplu. De obicei, nu prea reuşim să consumăm un borcan întreg de dulceaţă într-o singură zi, însă sunt sigur că nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul compoturilor, un borcan cântărind aprox. 750 ml. Pe lângă afecţiunile cardiovas­culare, zahărul este asociat în mod direct şi cu alte probleme de sănătate precum obezitatea, diabetul, acneea, cancerul, îmbătrânirea celulară, depresia, deficitul de atenţie, infecţiile gastro-intestinale etc. Acum cred că ai înţeles mai bine de ce zahărul este inamicul nr 1 al sănătăţii tale, sugerându-ţi să nu mai iei în calcul consumul fructelor regăsite în borcanele pline cu zahăr. Iar dacă o faci, atunci te sfătuiesc să te opreşti la borcanele cu dulceaţă care nu au zahăr adăugat, acestea fiind de departe cea mai bună opţiune. Este extrem de important să alegi întotdeauna fie fructele proaspete, fie fructele congelate rapid. În acest mod, vei prelua toate enzimele diges­tive, fibra nealterată, vitaminele, mineralele şi antioxidanţii în urma consumului acestor fructe, beneficiind la maximum de aportul mai multor nutrienţi cheie.".

Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori a reliefat problema denaturării reţetelor: "Conservele realizate cu fructe care ajung la maturitate în această perioadă a anului ocupă o pondere însemnată în alimentaţia noastră. Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat reţetele tradiţionale ale unor produse precum gemul de prune, gemul de caise, dulceaţa de caise, dulceaţa de zmeură etc, prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse şi care pot duce şi la apariţia unor probleme de sănătate. Totodată, industria le oferă celor care nu sunt informaţi cu privire la efectele unor chimicale asupra sănătăţii, tot felul de amestecuri de substanţe chimice, care scurtează perioada de pregătire a unor conserve şi elimină anumite etape specifice realizării conservelor în casă, cum ar fi sterilizarea. Consumatorii care nu se informează sau nu evaluează conţinutul unor astfel de produse, riscă pe termen mediu sau lung să-şi pericliteze starea de sănătate, cei mai predis­puşi fiind copiii, femeile însărcinate, vârstnicii şi persoanele cu anumite afecţiuni medicale cronice. De aceea, pentru a nu avea probleme de sănătate, vă recomand să verificaţi calitatea produselor pe care vreţi să le achiziţionaţi prin prisma conţinutului afişat pe etichetă la secţiunea ingrediente, respectiv în funcţie de cantitatea de fructe folosită de producător pentru a obţine 100 grame produs finit şi să nu vă lăsaţi induşi în eroare de anumite menţiuni înşelătoare de pe etichetă sau de reclama agresivă. "

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătăţii acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Conţinutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică şi valoarea energetică ridicată aceasta variază între 142 kcal şi 602 kcal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulţi şi copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi. Un lucru deosebit de grav este adaosul de "zahăr ascuns" care poa­te fi găsit în diverse sortimente de mâncare şi cel mai grav, şi în mâncărurile destinate copiilor. Foarte importantă este citirea etichetele produselor, pentru a studia conţinutul lor de zahăr. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele "naturale" adevărate bombe în alimentaţia copiilor. Alte ingrediente în care este "ascuns" zahărul sunt: fructoza, siropul de malţ, extractul de malţ, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malţul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugaţi în produsele des­tinate copiilor ce dăunează sănătăţii lor. Afecţiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza şi probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunităţii, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentaţie, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influenţează procesele de creştere şi duce la apariţia rahitismului şi a fragilităţii osoase, declanşează pubertatea prematură şi generează probleme de comportament, scăderea voinţei, predispunere la violenţă, scăderea capacităţii de concentrare.