DUMITRU CHISĂLIŢĂ, PREŞEDINTELE AEI: "Dacă eliminăm strict cantitatea de gaze importată zilnic din Rusia, cantitatea din depozitele europene s-ar epuiza în 36 de zile"

Măsurile de sancţionare a Federaţiei Ruse vor duce şi la falimentarea altor state, ale căror importuri în domeniul energiei depind de companiile ruseşti, a susţinut Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

"Într-o analiza privind importurile şi exporturile publicată de banca centrala a Rusiei, observăm că în anul 2021 Rusia a exportat produse din ţiţei şi gaze naturale în valoare de 240 miliarde dolari, la care se adaugă încă 250 miliarde dolari exporturi de cărbune, uraniu şi grâu. Această criză actuală determină venituri excepţionale care merg către Federaţia Rusă şi înseamnă o imensă criză pentru cei care impun sancţiunile. Rusia înregistrează creşteri fenomenale pe baza produselor de bază, ceea ce înseamnă o sărăcire puternică la nivelul tuturor ţărilor din Europa sau mai multor state din Uniune. (...) O altă statistică, a Eurostatului, arată dependenţa Uniunii Europene de gazele de import, care este extraordinar de mare. Avem 97% dependenţă faţă de produsele petroliere care sunt în momentul de faţă folosite în UE, iar la nivelul gazelor dependenţa este de 84%, foarte mare, ceea ce face ca această situaţie critică să fie mai puternic resimţită la noi decât va fi în alte părţi. Dacă pe partea de petrol şi ţiţei, Rusia deţine mai puţin, în jur de 25%-26%, pe gaze naturale deţinea 41,1% din importurile UE în 2019 şi 37,5% în 2020", a afirmat Dumitru Chisăliţă în cadrul dezbaterii "Energia în spatele scenei".

El a arătat că în actualul context politic, cantitatea de gaze care se găsea în depozitele din Uniunea Europeană săptămâna trecută era de 29 miliarde metri cubi, faţă de un consum zilnic de 1,2 miliarde metri cubi.

"Cele 29 miliarde metri cubi, dacă le-am împărţi la 1,2 miliarde care este consumul total al României, ar însemna 24 de zile de consum. Dacă eliminăm strict cantitatea de gaze importată zilnic din Rusia, 0,38 miliarde metri cubi, cantitatea din depozitele europene s-ar epuiza în 36 de zile. Deocamdată nu există probleme pe termen scurt privind alimentare cu gaze naturale, dar totuşi, pe termen mediu, după 15 aprilie, lucrurile se vor schimba radical. (...) 15 aprilie va determina o nouă evoluţie pentru că atunci începe înamgazinare şi se termină perioada de risc din punct de vedere al consumului. La începerea înmagazinării de gaze pentru iarna viitoare, trebuie să luăm în considerare că va creşte cererea şi vor intra în competiţie toate companiile şi toate ţările, iar în aceste condiţii mă aştept ca la majorări spectaculoase de preţuri, mai ales că lucrurile se vor schimba sub aspectul livrării şi cererilor. Prognoza existentă arată că în anul 2022, Europa va consuma 527 miliarde metri cubi de gaze, cantitate din care 172 miliarde metri cubi ar trebui importaţi din Federaţia Rusă. O variantă care se discută este înlocuirea gazelor importate din Federaţia Rusă cu LNG (gaz natural lichefiat) din America, Qatar şi alte zone. De aceea, în 2022 s-au anunţat producţii suplimentare de LNG în Canada şi SUA, care vor creşte cu 105 miliarde metri cubi capacităţile respective, iar în 2023 cu încă 32 miliarde metri cubi. Dacă ne uităm la aceste valori, cantitatea pe care am importa-o suplimentar din SUA, Canada, Qatar şi Nigeria ar fi egală cu aceea din Rusia. Dar, în 2022 se aşteaptă o creştere de 7% a cererii de gaze în Asia, o creştere de 8% în China şi o creştere de 5% în India", a spus Dumitru Chisăliţă.