DUMITRU COSTIN, PREŞEDINTELE BNS: "Ţara noastră are un dispreţ suveran faţă de românii care au emigrat"

Ţara noastră nu are o politică publică în domeniul emigrării şi tratarea superficială a crizei acute a forţei de muncă, a declarat, ieri, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care, ieri, Confederaţia Patronală Concordia a prezentat rezultatele studiului "Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii din România", realizat împreună cu Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) din cadrul Academiei Române şi KPMG.

Studiul citat arată, printre altele, că în cinci ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane în plus pe piaţa forţei de muncă, care nu pot fi acoperite din resursele de muncă interne dacă nu se iau măsuri.

În acest context, preşedintele BNS a declarat într-o conferinţă de presă: "Criza acută a pieţei muncii din Româ­nia, pe care noi am tratat-o cu superficialitate, se manifestă de ani buni şi este consecinţa politicilor publice din ultimii 30 de ani. România de astăzi, în 2019, nu are o politică publică în domeniul emigrării, nu a avut şi nici nu are! Are un dispreţ suveran faţă de milioanele de români care au plecat din această ţară şi nu ştie să le ofere decât gaze lacrimogene şi pulane! Cu excepţia a vreo 20-25 de ataşaţi pe probleme de muncă, care fac şi ei ce pot prin ambasade, în ceea ce priveşte o politică publică, instituţii, măsuri ţintite, adresate cetăţenilor români care au emigrat, ele nu există. Avem minister, avem şuse, avem bugete, ducem lăutari, facem băi de mulţime, dar măsuri concrete, servicii suport, o viziune clară privitoare la relaţionarea cu cetăţenii români care au emigrat, şi continuă să emigreze, nu există".

Totodată, domnia sa s-a arătat surprins de faptul că peste 90% dintre măsurile propuse de studiul Concordia se adresează instituţiilor publice, deşi acestea nu îşi îndeplinesc atribuţiile înscrise în actele constitutive.

Domnia sa a adăugat: "Citind măsurile propuse în studiu, constat că peste 90% sunt adresate instituţiilor publice. Cum să mă adresez şi să cer soluţii unor entităţi care în ultimii 30 de ani, au dovedit că au limite, care şi-au dovedit inutilitatea? Noi spunem că soluţia vine de la parteneriatul social, cel dintre organizaţiile patronale şi sindicale care trebuie să îşi asume reforme, managementul unor politici publice şi soluţii, pentru că soluţiile nu sunt la instituţiile publice. Insist pe nevoia unui parteneriat activ şi a unor intervenţii pe care să ni le asumăm, avem soluţii la îndemână".

• Hossu: "Regretăm că Guvernul nu îşi bazează politicile de schimbare pe studii relativ asemănătoare"

Sectorul bugetar a avut parte de o creştere substanţială a salariilor, începând cu anul 2017, ceea ce a dus la dezechilibre majore, ţara noastră aflându-se, totodată, în topul ţărilor din UE cu forţă de muncă pauperizată, a precizat Bogdan Hossu, liderul CNS Cartel Alfa.

Domnia sa a explicat: "Astăzi, avem o diferenţă între valoarea netă a salariului mediu bugetar şi salariului mediu din sectorul economic de 1.000 de lei, ceea ce este complet anormal, având, în acelaşi timp, tendinţe de creştere. Astfel se creează dezechilibre pe piaţa muncii şi tendinţe nedorite în comportamentul resursei umane. Resursă umană există şi, evident, sectorul educaţiei este prioritar pentru că el creează premisele alimentării cu resursă umană calificată. Problematica salarizării corecte a angajaţilor este, însă, foarte importantă. Fie că ne place sau nu, la ora actuală, ne aflăm în topul ţărilor din UE cu forţă de muncă pauperizată, 20% din resursa umană angajată, aflându-se sub pragul de sărăcie, ceea ce este anormal".

Regretăm că Guvernul nu îşi bazează politicile de schimbare pe studii relativ asemănătoare, cu atât mai mult cu cât din studiul Concordia rezultă că, în România, există resurse umane, doar că ele nu sunt folosite din diverse motive, a mai precizat preşedintele CNS Cartel Alfa.

• Mihai Bogza, Concordia: "Deficitul de forţă de muncă este evident"

Deficitul de forţă de muncă, exis­tent la nivelul ţării noastre, este unul evident, însă ce nu ştim este magnitudinea acestuia, pe fondul lipsei datelor, a spus, ieri, Mihai Bogza, directorul executiv al Concordia.

Domnia sa a menţionat: "Când am comandat studiul, pe noi ne-a preocupat să avem un punct de plecare pentru dezbatere şi avem de gând să îl ţinem în atenţia opiniei publice pentru că este clar că nu există politici publice, nici pentru stoparea emigraţiei, nici pentru stoparea declinului demografic sau pentru inversarea balanţei dintre cererea şi oferta de muncă (cerere mare acolo unde nu există forţă de muncă şi ofertă mare acolo unde nu există cerere), ori pentru alte situaţii importante pentru viitorul ţării. Ne dorim să mutăm atenţia asupra acestui subiect de actualitate stringentă, de la unele care nu au o importanţă majoră".

De asemenea, reprezentantul Concordia a subliniat că situaţia actuală va genera, în viitor, mari probleme, populaţia ţării noastre fiind supusă riscului de a avea pensiile reduse.

Domnul Bogza e explicat: "Cine ne va plăti pensiile peste 30-40 de ani? Dacă vom continua aşa, la momentul acela nu vom avea decât două soluţii: fie nivelul real al pensiilor va fi, poate, jumătate din cel de astăzi, dacă ne uităm la numărul contributorilor comparativ cu numărul celor care încasează pensie, fie se va prelungi vârsta de pensionare atât cât să se poată asigura acoperirea unui nivel al pensiilor decent. În aceste condiţii, ne întrebăm, retoric, care dintre cele două soluţii este mai convenabilă".

Studiul realizat de KPMG şi INCE, pentru Concordia, mai relevă că, la nivelul ţării noastre, aproximativ două milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piaţa muncii, nici în sistemul educaţional, numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi, iar populaţia ar putea să scadă cu aproape două milioane de locuitori până în anul 2030.

Astfel, potrivit Concordia, populaţia totală a ţării noastre ar urma să scadă la 15 milioane de persoane, până în anul 2070, de la 23,2 milioane de oameni în 1990, iar populaţia ocupată la 5,3 milioa­ne de persoane, în anul 2070, de la 10,8 milioane de oameni în 1990.

La nivelul anului 2020, România ar număra 19,2 milioane de persoane, din care 8,2 milioane de oameni ar face parte din categoria populaţiei ocupate, mai indică studiul.

Conform acestuia, România a pierdut un milion de persoane în ultimii 30 de ani din cauza sporului natural negativ şi alte 2,6 milioane de oameni prin emigrare, în aceeaşi perioadă, iar emigrarea temporară tinde să devină un fenomen de amploare.

Totodată, proiecţiile privind deficitul de forţă de muncă, în ţara noastră, arată că acesta ar urma să crească de la 300.000 de persoane, în 2019, la 550.000 de oameni, în anul 2023, în condiţiile în care din cei 4,5 milioane de pensionari, în anul 2017, doar 2,6 milioa­ne de oameni aveau peste 65 de ani, restul de 1,9 milioane fiind mai tineri de 65 de ani, iar dacă în 2016, pentru fiecare pensionar existau 1,6 salariaţi, în 2060 raportul ar urma să ajungă la o persoană ocupată pentru fiecare pensionar.

La rândul său, Steven van Groningen, preşedintele Concordia, a afirmat: "Dacă nu acţionăm în prezent, în contextul perspectivelor economice tot mai îngrijorătoare, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, dezvoltarea durabilă a economiei va fi profund afectată. O primă problemă pe care va trebui să o rezolvăm, aşa cum reiese din studiu, este să corectăm lipsa informaţiilor necesare care să permită o evaluare mai precisă a cererii şi ofertei de pe piaţa muncii atât la nivel cantitativ, cât şi la nivel calitativ".

Nu în ultimul rând, Mihai Bogza a mai precizat că este nevoie de un pact între toate părţile implicate - patronate, sindicate şi autorităţi pentru a identifica şi aplica rapid strategia potrivită de contracarare a crizei.

Concordia consideră că mediul de afaceri, sindicatele şi autorităţile trebuie să înceapă urgent o consultare transparentă şi aplicată pentru stabilirea setului de măsuri necesar stopării creşterii decalajului dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii şi îşi afirmă întreaga disponibilitate de a colabora cu toţi factorii implicaţi, astfel încât criza de forţă de muncă să nu ajungă să pericliteze dezvoltarea economică a ţării.