DUPA 12 ANI Şeful STS, Marcel Opriş, şi-a "coafat" CV-ul

• UM 02487, unitatea de propagandă PCR în care activa generalul înainte Revoluţie, a fost implicată în evenimentele sângeroase din 21 decembrie 1989

Aflat pe lista potenţialilor demnitari şi şefi de instituţii de forţă care vor fi audiaţi de comisia parlamentară pentru anchetarea fraudei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009, generalul Marcel Opriş, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a intrat în focul încrucişat al dezvăluirilor de presă. Recent, au ieşit la iveală primele documente care dovedesc faptul că Opriş a fost cercetat în cel puţin trei dosare pentru implicarea instituţiei pe care o conduce în procesul electoral din 2009, dar şi pentru câteva licitaţii şi contracte dubioase cu miros de corupţie atribuite unor firme la care soţia sa era angajată.

Dosarele au fost clasate şi, până la momentul în care jurnalistul Dan Andronic a dat publicităţii "intimităţile" dintre politicianul Sebastian Ghiţă şi anumiţi şefi ai instituţiilor de forţă, Marcel Opriş a fost dat uitării. După ce şeful STS a apărut pe lista scurtă a celor ce trebuie să dea cu subsemnatul în faţa membrilor comisiei, referitor la alegerile din 2009, presa centrală a prezentat în detaliu şi modul în care firme controlate de fugarul Ghiţă sau gestionate de acesta prin intermediari au primit contracte de la STS în valoare de 50 milioane de euro.

• Biografie "pieptănată" în patru zile

Surprize nebănuite ne oferă şi trecutul şefului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Cine a avut curiozitatea să arunce o privire, până în data de 4 mai 2017, pe site-ul STS, putea găsi câteva însemnări interesante în biografia generalului Marcel Opriş. Printre altele, la capitolul "Activitate profesională - În Ministerul Apărării Naţionale", Opriş se lăuda cu funcţia deţinută din perioada 1982-1989 ca " şef autostaţie radiodifuziune la UM 02487 Bucureşti". Ei bine, după numai patru zile, pe 8.05.2017, CV-ul generalului Marcel Opriş a suferit o schimbare majoră. Orice referire la unităţile militare la care a activat, inclusiv la UM 02487, a fost ştearsă. Mai pe înţelesul tuturor, biografia oficială a şefului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş, postată pe site-ul instituţiei pe care o conduce, a fost "coafată" în mare grabă.

• De ce şi-a simplificat subit, Opriş, biografia publică ?

O explicaţie poate fi găsită în documentele aflate în dosarele Revoluţiei din decembrie 1989, redeschise forţat în urma deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Din Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nr. 692/C2/2016, referitoare la redeschiderea urmăririi penale în dosarul 11/P/2014, aflăm că UM 02487 se ocupa cu "război psihologic şi asigurare cu tehnică de propagandă şi cultură - televizoare, aparate radio, amplificatoare de putere, magnetofoane - pentru întreg Ministerul Apărării Naţionale". Mai mult din documentul sus-menţionat reiese că autospecialele, pe care activa la acea dată şi Marcel Opriş, au fost trimise în data de 21 decembrie în Piaţa Palatului, la mitingul care a declanşat căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Martorul citat în Ordonanţă afirmă că maşinile UM 02487 au fost sursa vuietului care bulversase tovarăşii aduşi cu arcanul la miting, provocând busculadă şi furie în rândul manifestanţilor. Ordonanţa subliniază faptul că dispozitivul din piaţă, format din autospecialele de amplificare, era condus de Alexandru Grumaz, nimeni altul decât fostul prim-adjunct al directorului STS, până la numirea lui Opriş la şefia instituţiei. Cei doi setesişti de vază nu au fost niciodată audiaţi de procurorii care au instrumentat dosarele Revoluţiei.

• O mică greşeală

Datorită misterului care planează asupra evenimentelor din decembrie 1989 şi astăzi, după aproape trei decenii de la Revoluţie, nu ştim dacă Marcel Opriş a fost sau nu trimis în misiune în Piaţa Palatului. Cert este că, după publicarea documentelor la care am făcut referire, şeful STS şi-a curăţat biografia oficială de orice referire la U.M. 02487.

Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Adrian Fulea, ne-a declarat următoarele: "Legea prevede ca funcţionarul public să treacă informaţiile în amănunt, doar în caz de angajare, în cadrul CV-ului. În cazul publicării pe site, legea prevede să prezinte doar activitatea şi locul de muncă. Modificarea a fost făcută în scopul protejării unităţilor militare ale MApN. S-a constatat că s-a făcut o mică greşeală publicându-se indicativele militare ale unităţilor unde domnul general Opriş a lucrat. V-aş sugera să îi întrebaţi pe cei de la Armată dacă vreţi să ştiţi unde a lucrat domnul Marcel Opriş". Fulea nu a putut furniza o explicaţie despre momentul ales pentru modificarea datelor de pe site-ul oficial al STS, având în vedere că CV-ul său a fost postat în forma nesimplificată, pe site-ul STS, timp de 12 ani.

• Trâmbiţele propagandei PCR

Adevărul despre Marcel Opriş, Alexandru Grumaz şi despre alţi mânuitori ale trâmbiţelor de propagandă PCR, zace în arhivele secretizate ale MApN, mai precis în secţiunea Consiliului Politic Superior al Armatei (CPS) care avea în subordine directă U.M. 02487. Autospecialele "războiului psihologic" destinate propagandei PCR erau dotate cu amplificatoare de sunet şi cu trâmbiţe electronice de mare putere. CPS a fost creat în 1964 pe bazele fostei Direcţii Superioare Politice a Armatei (DSPA) şi era organismul politic cel mai înalt, responsabil cu îndoctrinarea şi propaganda PCR în rândul militarilor. La nivelul marilor unităţi militare, înainte de 1989, funcţionau consiliile politice, iar în regimentele, brigăzile şi batalioanele erau reglementate politic de comitete de partid. Secretarul politic al CPS avea şi responsabilităţi CI (contrainformaţii), fiind ofiţerul care aviza începerea urmăririi informative a militarilor. Despre fostul şef SPP, Dumitru Iliescu, jurnaliştii cotidianului România liberă au scris că în 1989 l-ar fi găsit pe general în funcţia de secretar UTC al CPS.