DUPĂ 14 ANI, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A DECIS: Unele prevederi din Ordonanţa de privatizare a Roman Braşov - neconstituţionale

Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit, ieri, că dispoziţiile articolului 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind privatizarea "Roman" SA Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma societăţii sunt neconstituţionale. Privatizarea Roman SA a avut loc în 2013, aceasta fiind una din seria "pe un euro", cu dedicaţie pentru un grup de oameni de afaceri din Braşov, care au alcătuit Asociaţia Pro Braşov, din care făceau parte, printre alţii, liderul PDSR Constantin Niţă, ajuns mai târziu ministru al Energiei. Roman SA este acum în insolvenţă.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 115/2003 privind privatizarea societăţii "Roman" SA Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma societăţii.

"În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale «Roman» - SA Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii Comerciale «Roman» - SA sunt neconstituţionale", precizează comunicatul CCR.

Curtea Constituţională arată că, potrivit articolului 121 alineatul 2 din Constituţie, dispoziţii dezvoltate, la nivel infraconstituţional, de articolul 23 alineatul 1 şi articolul 36 alineatul 2 litera c din Legea numărul 215/2001, Consiliul Local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii: "În acest sens, în calitate de autoritate a administraţiei publice locale, Consiliul Local exercită atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe şi municipii. Pe de altă parte, conform articolului 21 alineatul 1 din Legea administraţiei publice locale numărul 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte. Rezultă, aşadar, că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administraţiei publice locale, Consiliul Local nu are personalitate juridică şi prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor juridice".

Dimpotrivă, arată sursa citată, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi şi obligaţii pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile şi asumându-şi obligaţiile existente în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale.

"Aplicând acest considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea a reţinut că transferul cu plată a filialei SC CAF SA către Consiliul Local Braşov, prin compensare cu toate datoriile Societăţii Comerciale Roman SA Braşov către acesta, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri la bugetele locale, contravine dispoziţiilor articolului 121 alineatul 2 din Constituţie, prin încălcarea statutului juridic constituţional şi legal de autoritate administrativă a Consiliului Local, care nu poate fi el însuşi titular de drepturi şi obligaţii asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă", se mai precizează în comunicatul CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Lichidatorul companiei Roman SA, Aurel Cenţu, spune că decizia CCR de a declara un articol din ordonanţa de privatizare a Roman SA ca fiind neconstituţional nu afectează cu nimic situaţia juridică a fabricii. "Este vorba doar despre CAF Roman, unul dintre puii Roman SA, care acum este în faliment. El nu a mai fost cedat administraţiei locale, după ce Primăria Braşov a solicitat lămuriri cu privire la legalitatea acestei tranzacţii. Din păcate, abia acum s-a luat o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui punct", a explicat Cenţu.

Acesta spune că Roman SA îşi revine şi reia producţia, urmând să scape de starea de insolvenţă în care se află de câţiva ani.

• Privatizarea "Roman" cu dedicaţie pentru PSD

În noiembrie 2003, printr-o hotărâre adoptată în taină, guvernul Năstase a făcut cadou pachetul majoritar al parcului industrial Roman Asociaţiei Pro Braşov. După o săptămână, Hotărârea de Guvern 1338/2003 a fost publicată în numărul 830 al Monitorului Oficial. Astfel, acţionarii la parcul industrial deveneau Asociaţia Pro Braşov, cu 80% din acţiuni, Consiliul Local şi cel Judeţean cu câte 5%, Universitatea Transilvania, cu 2%, şi compania malaeziană Pesaka Astana, cu 8%. Aceeaşi hotărâre de guvern stabilea că, pentru administrarea parcului industrial Roman Braşov, se constituie societatea Societatea Comercială "Pro Roman" SA Braşov. În ianuarie 2004, structura de acţionariat a parcului industrial Roman a fost modificată tot prin hotărâre de guvern. Din lista acţionarilor societăţii administrator Pro Roman SA au fost scoase Consiliul Judeţean şi Consiliul Local. În locul lor au apărut Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR 1903), cu 3% şi Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, cu 5%. Printre acţionarii nou-înfiinţatei societăţi "Pro Roman" se numărau mai mulţi membri PSD, care erau şi membri ai Asociaţiei Pro Braşov, dar şi omul de afaceri Ioan Neculaie. Numai că acţionarii nu au putut să strângă cele 1,6 miliarde de lei pentru a porni firma de administrare a parcului industrial. A fost momentul în care omul de afaceri Ioan Nicolae s-a oferit să-i împrumute, solicitând ca gaj pachetul de acţiuni al Roman SA.

Chiar cu o zi înainte de expirarea termenului de rambursare a creditului, oamenii de afaceri au reuşit să strângă banii necesari, numai că în momentul în care au făcut viramentul au constatat că li s-a dat un cont greşit, banii reîntorcându-se după câteva zile. Iar odată cu această acţiune s-a pierdut şi dreptul de proprietate asupra uzinei.