DUPĂ CE 2019 S-A ÎNCHEIAT CU UN DEFICIT DE PESTE 4% "Se impune o strategie de austeritate inteligentă şi oprirea desfrâului bugetar"

Reporter: Cum caracterizaţi anul care tocmai s-a în­cheiat, din punct de vedere macro-economic, şi care consideraţi că sunt priorităţile noului an?

Ionel Blăncules­cu: Un an confuz, cu măsuri macro-economice hazardate, penalizate de Agenţiile Internaţionale de Rating şi Organizaţiile de profil naţionale, de tipul Consiliului Fiscal, însă nu numai. Dezechilibrele evidente obligatoriu trebuie să intre în anul 2020 în corecţii şi reechilibrări, oricât de durerose ar fi, şi mai mult este strin­gentă revenirea la politici financiare şi fiscale anticiclice, în special în vederea impactului cu noua criză economică şi financiară ciclică, ce va începe în anul 2020.

Justiţia socială, echitatea, dreptatea socială va trebui să primeze. Nu impactul şi contribuţia la buget trebuie avute în vedere la corecţia pensiilor speciale, ci elementele expuse mai înainte. Trebuie făcut în aşa fel încât un inginer care a lucrat 40 de ani în industrie şi a ieşit cu o pensie de 3000-4000 de lei să nu mai fie umilit şi nedreptăţit de pensii speciale existente în piaţă, unice în Uniunea Europeană şi la nivel Mondial, de 15.000 lei - 70.000 lei.

Din punct de vedere social, reechilibrarea macro- economică şi bugetară va trebui să ţină cont, în anul 2020, de dreptatea socială, sectorul în care societatea româ­neas­că sângerează de-a dreptul.

De asemenea, este necesară reluarea proiectului Gaze Naturale din Marea Neagră, suspendat în prezent, continuarea cu viteză normală a construcţiei de autostrăzi, readucerea constructorilor români, de genul Astra Vagoane Arad, pe piaţa româ­nească de profil, evitarea alungării din ţară a giganţilor mondiali cum ar fi Exxon Mobil sau Huawei, tratat cu atâta indiferenţă şi nepăsare, chiar răutate, de Statul Român, după o prezenţă de 17 ani, investiţii de peste 1 miliard de Euro în economia româneas­că şi cele mai mari sume plătite la bugetul de stat sub formă de taxe şi impozite din sectorul IT&C. În acest ultim caz, să luăm exemplul reacţiei Germaniei la criticile de peste Ocean, legate de Conducta de Gaze Naturale North Stream II, în condiţiile în care aceasta, odată finalizată, serveşte intereselor naţionale ale Germaniei. De asemenea, trebuie încurajate şi sprijinite corporaţiile transnaţionale româ­neşti, în planurile acestora de extindere la nivel mondial, cum ar fi Grupul Industrial Grampet SA, căreia i se mai spune "Prima Transnaţională Românească".

Reporter: Ce efecte a avut aplicarea OUG 114 asupra sectoarelor economice?

Ionel Blănculescu: OUG 114 a avut efecte nefaste în economie şi, cu toate că nu există încă o analiză de impact credibilă, sunt convins că aceasta va fi realizată în anul 2020. Revenirea, însă, poate deveni şi mai periculoasă, ca urmare a potenţialelor efecte, aşa că se impune atenţie sporită la corecţiile care vor fi aplicate.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile prevăzute în bugetul pentru anul în curs?

Ionel Blănculescu: Încă nu pot comensura, pentru că este un alt tip de gândire economică, financiară şi fiscală, care va trebui să-şi dovedească eficienţa şi eficacitatea pe piaţă, cel puţin un an. Ca linie generală, se impune introducerea austerităţii generalizate în mai toate sectoarele, în special în consum, pentru revenirea la o situaţie cât de cât acceptabilă. Creşterea consumului a reprezentat o bombă nucleară efectivă pentru economia României, sprijinind cu modestele resurse financiare româneşti atâtea industrii din multele state europene şi non-europene, pentru care România a devenit un El Dorado, ca piaţă de desfacere, similar cu situaţia de acum mai mulţi ani, când toţi erau atraşi ca un magnet să aducă în România turbine eoliene, de la producători străini - un alt El Dorado, pe industria de energie eoliană -, afectând profund industria româneas­că la acel moment istoric.

Reporter: Ce perspective are economia noastră în 2020?

Ionel Blănculescu: Dacă se va intra puternic în reechilibrări şi ajustări în special la nivel macro-economic, dacă se va decide revenirea la normalitate din punct de vedere al desfrâului financiar şi fiscal, atunci economia noas­tră din acest an se va stabiliza, fără pretenţii de creştere optimistă, şi va întâmpina criza economică şi financiară ciclică, cât de cât aşezat. Dacă nu, ca urmare a esenţei electorale a anului 2020, economia României se va degrada şi mai mult, făcând loc investitorilor aventurieri, nu celor serioşi, care se vor ţine departe de un astfel de mediu.

Reporter: Credeţi că vom reuşi să reducem deficitul bugetar la un nivel mai mic de 3%, în acest an ?

Ionel Blănculescu: Poate, dacă vom adopta o strategie de austeritate inteligentă şi dacă vom opri desfrâul bugetar. În plus, trebuie să revenim la dreptate şi justiţie socială şi la echitate, astfel încât să dispară ideea celor două Românii într-una singură.

Reporter: Ce efecte va avea potenţiala procedură de deficit excesiv pe care probabil că o va deschide CE, după ce 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de peste 4%?

Ionel Blănculescu: Probabil că CE va întâmpina receptivitate şi nu res­pingere în România şi, în consecinţă, această procedură va avea doar un efect de atenţionare/avertizare, nu de sancţionare a ţării noastre.

Reporter: Mulţumesc!