DUPĂ CE, ÎN MAI, A SPUS CĂ A INIŢIAT DEMERSURILE PENTRU DESFIINŢARE, Primăria pasează responsabilitatea pentru demolarea Cathedral Plaza

Atribuţiile privind avizarea desfiinţării imobilului Cathedral Plaza revin exculsiv Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi proprietarului Cathedral Plaza, potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB).

Primăria susţine, acum, că nu are competeţe în ceea ce priveşte demararea procedurilor pentru demolarea Cathedral Plaza, după ce, la începutul lunii mai, a anunţat că a iniţiat demersurile pentru punerea în aplicare a Sentinţei nr. 2520/28.06.2012 privind desfiinţarea construcţiei de birouri.

La jumătatea lunii mai, Primăria spusese că a trimis către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale o cerere privind eliberarea avizului privind desfiinţarea imobilului "Cathedral Plaza".

Ca urmare a acestui demers, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a răspuns, potrivit PMB: "Avizul privind desfiinţarea unui imobil aflat într-o zonă de protecţie a unui monument istoric de grupă valorică A se eliberează de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), după consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil, aşa cum este prevăzut în art. 33, alin. 1, pct. k, respectiv «Comisia Naţională a Monumentelor Istorice propune avizul pentru intervenţiile asupra imobilelor situate în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate, pentru care nu există documentaţii de urbanism avizate conform art. 26, alin. 1, pct.7»".

Potrivit MCIN, "consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice se face la cererea proprietarului imobilului sau a altor persoane fizice sau juridice însărcinate legal de proprietar sau care au drepturi recunoscute juridic asupra imobilului, printr-o cerere facută în acest sens".

Primăria precizează că acest aviz este obligatoriu pentru orice lucrări de construcţii care se fac în zonele de protecţie a monumentelor, aşa cum este cazul Catedrala Sf. Iosif.

De asemenea, PMB precizează că pe rolul instanţelor de judecată mai există şi alte litigii cu privire la acest imobil, iar cercetarea judecătorească în aceste cazuri nu este finalizată.

Totodată, comunicatul mai arată că majoritatea dosarelor privind această speţă sunt suspendate până la soluţionarea dosarului nr. 8563/3/2013, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, ce are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de proprietarul construcţiei - S.C. Millenium Building Development S.R.L. - prin care acesta a solicitat obligarea Primarului Municipiului Bucureşti să emită actul administrativ de intrare în legalitate.

Recent, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu declara că, în opinia sa, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, "fuge de obligaţia de a da decizia de demolare" în cazul Cathedral Plaza, explicând că în această problemă nu s-a ajuns la niciun acord. El spunea că există o hotărâre definitivă de demolare a imobilului, dar că în această problemă nimeni nu vrea să facă primul pas.

Ordinul de demolare a clădirii a constituit, de ani de zile, un motiv de ceartă în instanţă între reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti (ARCB) şi Millennium Building Development, proprietarul clădirii, care se contrazic asupra legalităţii imobilului.

Dosarul referitor la Cathedral Plaza a fost deschis în anul 2006, când a început construcţia propriu-zisă a imobilului, la Tribunalul din Bucureşti, de Arhiepiscopia Romano-Catolică, reprezentanţii acesteia susţinând că turnul vecin este periculos pentru Catedrala Sf. Iosif. Dosarul a fost strămutat la Constanţa, Craiova, Piteşti, Curtea Constituţională a României (CCR), Târgovişte, Ploieşti, ajungând la Suceava, Alba Iulia şi Iaşi. Între timp, cazul Cathedral Plaza a fost judecat de câteva ori şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Scandalul construirii turnului de birouri cu 19 etaje s-a aflat în atenţia Parlamentului European, care a şi emis o declaraţie prin care cerea Comisiei Europene să intervină pe lângă Guvernul României pentru rezolvarea situaţiei.

În anul 2010, Papa Benedict al XVI-lea s-a arătat îngrijorat, în faţa episcopilor de la Bucureşti, de situaţia Catedralei Sf. Iosif, în contextul construirii imobilului vecin.

Omul de afaceri Ioannis Papalekas a preluat controlul asupra Millennium, de la israelianul Eyal Ofer, în 2013.