Deşi anul trecut datoriile CFR SA către stat, în valoare de aproape 4 miliarde lei, au fost şterse, prin conversia lor în acţiuni, în mai puţin de un an, compania a reuşit să acumuleze noi restanţe la buget, de 610 milioane de lei, după cum a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, Dimitris Sophocleous, managerul general al companiei de cale ferată.
Domnia sa a precizat: "CFR înregistrează lunar datorii la bugetul de stat de 40-45 de milioane de lei", adăugând: "CFR are probleme financiare, la finalul lui 2012 având arierate semnificative la stat şi la furnizorii de energie electrică. Avem poprite aproape toate conturile bancare ale companiei de către ANAF şi de salariaţi, în cazul acestora din urmă pentru drepturi salariale neachitate din 2008 şi câştigate în instanţă".
Compania are arierate către furnizorii de energie în valoare de 410 milioane de lei, având restanţe şi faţă de alţi furnizori.
Datoriile totale ale CFR SA se ridică la 1,6 miliarde lei.
Printr-o lege aprobată în Parlament, obligaţiile principale şi accesoriile aferente acestora, pe care CFR le avea către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele fondurilor speciale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, cu excepţia impozitului pe venitul din salarii şi pe veniturile asimilate salariilor, până la data de 29 februarie 2012, au fost stinse prin conversii în acţiuni, făcându-se o derogare de la legea actuale în domeniu ce reglementează datoria publică.
Guvernul şi-a dat acordul pentru începerea procedurii de conversie a datoriilor CFR în acţiuni, în luna aprilie a anului trecut.
În acest fel, datoriile CFR către stat în valoare de 3,99 miliarde lei, din care mai mult de 2 miliarde lei reprezentau penalităţi şi majorări pentru neplată sau plata cu întârziere, au fost anulate, prin conversia lor în acţiuni.
În prezent, CFR are de încasat creanţe în valoare de 1,7 miliarde lei, din care 150 de milioane de lei de la operatorii privaţi. Circa 60 de milioane de lei sunt pierdute, întrucât societăţile respective au intrat în insolvenţă, potrivit directorului general al companiei de stat, care a menţionat: "Există operatori care au păcălit CFR de câte două-trei ori, închizându-se şi redeschizându-se sub alte nume. Am făcut plângere penală împotriva acestor societăţi".
Domnia sa a adăugat: "Există o mare discrepanţă între rezultatul din contabilitate de anul trecut şi realitate. (...) Profitul în contabilitate a fost de circa 1 miliard de lei, din punct de vedere operaţional CFR fiind pe pierdere, cu aproximativ 550 de milioane de lei. (...) Am constatat foarte repede situaţia financiară şi cea din exploatare a companiei şi pasul următor este să luăm măsurile pentru echilibrarea ei, atât din punct de vedere operaţional, cât şi în ceea ce priveşte exploatarea".
• CFR va vinde la fier vechi 2.700 de tone de cale ferată nefolosită
CFR trebuie să devină o companie independentă de bugetul de stat, din punct de vedere financiar, astfel încât să depindă doar de încasările lunare, a spus Dimitris Sophocleous, precizând: "Nu este posibil ca o companie atât de mare cum este CFR să aştepte ajutor de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salarii, pentru mentenanţă şi pentru întreţinere".
Domnia sa a specificat că, în vederea realizării unor venituri suplimentare, au fost demarate discuţii cu operatorii privaţi bun platnici care utilizează infrastructura de cale ferată, "pentru identificarea unor oportunităţi mai bune de business" cu aceştia. Aceleaşi discuţii au loc şi cu reprezentanţii CFR Marfă şi CFR Călători.
De asemenea, managementul CFR duce tratative cu furnizorii, în vederea obţinerii de discounturi. Cu cei 10 furnizori, din totalul de circa 250, cu care au fost purtate negocieri, s-a ajuns la stabilirea unui discount de 5-10%. Prin aplicarea acestui discount ar fi realizate economii de circa 20 de milioane de lei, potrivit estimărilor directorului general al companiei.
"Intenţionăm să creştem şi veniturile din spaţii comerciale, care sunt constante şi lunare. Avem rezultate pozitive de la toţi cei pe care i-am contactat până acum şi care au acceptat o mărire de chirie de 20%", a spus domnia sa.
Potrivit noului manager privat, societatea încearcă să reducă nivelul cheltuielilor în cadrul tuturor celor opt regionale din ţară, fiind făcute, în principal, reduceri ale cheltuielilor cu combustibilul.
Conducerea CFR estimează cheltuieli mai mici cu circa 15%, anul trecut costurile companiei ridicându-se la aproximativ 1,55 miliarde lei.
O altă modalitate pentru realizarea de venituri la care CFR va apela este vânzarea şinei care nu este folosită, precum şi a altor materiale neutilizate. Acestea urmează să fie valorificate, ca fier vechi, prin bursa de mărfuri, iar veniturile încasate vor fi utilizate pentru achitarea salariilor restante.
Şeful CFR SA a precizat că sunt 2.700 de tone de şină şi alte obiecte pentru vânzarea ca fier vechi, săptămâna viitoare urmând să înceapă procesul de valorificare. Din această acţiune sunt estimate venituri de circa 50 de milioane de lei.
"Sperăm să identificăm şi alte forme de extra-venit, astfel încât să ne creştem veniturile proprii cu circa 10%".
Pentru 2013, din punct de vedere contabil, este estimat profit, dar, operaţional, vor rezulta pierderi, mai mici decât cele de anul trecut, a mai spus domnul Sophocleous.
• CFR vrea să atragă 2,5 miliarde lei din fonduri europene
Compania de cale ferată intenţionează să atragă fonduri europene, prin POS T, de 2,5 miliarde lei, în acest an.
Anul trecut au fost atrase 500 de milioane de lei, din fonduri europene.
Banii care vor fi atraşi în 2013 vor fi utilizaţi pentru reparaţiile infrastructurii de cale ferată.
Anul trecut, trebuia să fie derulate reparaţii capitale la 5.000 de km de reţea şi au fost reparaţi doar 12,8 km de cale ferată, cu un cost de 70 milioane de lei, a precizat directorul general al CFR SA.
Potrivit domniei sale, în 2011, în loc de 4.500 de km de şină - prevăzuţi să fie reparaţi - au fost făcute reparaţii capitale la 11 km de şină.
"Sunt linii vechi de zeci de ani, construite pentru 100 de km/oră, pe care se circulă, astăzi, cu 40-60 km/oră, din lipsa investiţiilor statului", a mai precizat oficialul CFR.
Potrivit acestuia, în 2012 au fost bugetate 78 de milioane de lei pentru reparaţii capitale şi au fost utilizate 16 milioane lei, alte 850 de milioane de lei fiind prevăzute pentru mentenanţă, din care au fost folosite 800 de milioane de lei, cu restul banilor fiind achitate unele restanţe la stat.
CFR are 15.000 de km de reţea şi 5.000 de km interoperaţionali.
Din întreaga reţea, 5.900 de km de cale ferată au nevoie de reparaţii capitale, suma necesară în acest sens ridicându-se la 1,5 miliarde lei. Pentru anul în curs, sunt bugetate 200 milioane lei, pentru reparaţii.
Toată reţeua de cale ferată are circa 17.000 de poduri şi podeţe, din care 4000 au nevoie de reparaţii.
• Sophocleous: "Suntem prea mulţi şefi, iar la şină nu prea există oameni"
Planul de management al noii conduceri de la CFR a fost aprobat în Consiliul de Administraţie, iar planul de administrare se află la Ministerul Transporturilor, pentru analiză şi aprobare, a spus, ieri, managerul privat al companiei. Potrivit acestuia, membrii AGA au spus că a fost solicitată o ajustare a acţiunilor pe care le presupune planul de administrare.
Dacă acest plan nu va fi aprobat, reprezentanţii managementului privat sunt obligaţi, prin lege, să părăsească posturile pe care le ocupă, de circa 2 luni şi jumătate, în cadrul CFR SA.
Planul de management are trei componente: un plan de investiţii, un plan operaţional şi un plan de transformare. Acesta din urmă presupune realizarea a câte 1-3 proiecte diferite pentru fiecare direcţie, astfel încât CFR să se transforme dintr-o companie de stat într-o companie comercială, atât cât îi permite statutul, pentru că rolul ei nu este realizarea de profit, ci exploatarea infrastructurii în condiţii optime de mentenanţă şi întreţinere, a declarat Dimitris Sophocleous.
Potrivit planului de managament, CFR are nevoie de un refresh al echipei de management. Astfel, urmează să fie angajate câteva persoane pentru posturile de director general adjunct şi pentru alte posturi de director, managerul general al companiei anunţând că va primi CV-uri atât din partea specialiştilor români, dar şi de la persoane specializate din alte ţări.
"Există o cultură la CFR care vine de sute de ani şi care este pozitivă. Am o singură observaţie - că trebuie s-o schimbăm puţin, să implementăm noi idei până la un anumit nivel", susţine Dimitris Sophocleous.
Domnia sa consideră că, în societate, sunt posturi cu exces de personal, dar şi posturi unde este nevoie de oameni şi unde se lucrează foarte multe ore suplimentare, acest dezechilibru trebuind să fie rezolvat.
"Vor fi şi disponibilizări. Există un exces de personal la nivel TESA. Suntem prea mulţi şefi, prea mulţi directori, directori adjuncţi etc., în timp ce la şină nu prea există muncitori. Vom revizui fiecare poziţie din companie şi vom lua o hotărâre. Nu avem o cifră exactă a persoanelor care vor fi concediate", a mai spus domnia sa.
În cadrul CFR SA lucrează 28.000 de angajaţi.
• Managerul privat al CFR cere ajutorul americanilor şi israelienilor în cazul furturilor de pe calea ferată
Directorul general al CFR a solicitat ajutorul ambasadelor SUA şi Israelului în România pentru identificarea unor soluţii în vederea stopării furturilor din reţeaua feroviară, acestea generând, anul trecut, pagube mai mari de 10 milioane de euro.
Compania a întocmit un proiect pentru asigurarea pazei pe reţeaua de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa, unde au loc furturi, acesta prevăzând cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei, bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne (MI).
Există un Memorandum semnat la nivelul MI, iar în 15 zile ar trebui ca Jandarmeria să aibă un răspuns în legătură cu acest proiect. Dacă proiectul va da randament pe ruta Bucureşti-Curtici, acest proiect va fi implementat şi pe celelalte reţele de cale ferată din ţară.
Dimitris Sophocleous a adăugat că nu ştie cât va dura implementarea acestei proceduri, întocmind, astfel, un plan B, prin care cere ajutor ambasadelor SUA şi Israelului.
"Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti. (...) Dacă americanii şi israelienii nu ştiu despre security şi safety, cine ştie? (...) Să vedem ce ar face specialiştii din afara ţării în astfel de cazuri, ce fel de sisteme, de tehnologii ar adopta. (...) Trebuie să fim conştienţi că furturile se vor muta şi pe ruta Bucureşti-Curtici, spre Ungaria, care se modernizează. Vorbim de un total de 660 de km de cale ferată expusă acestor furturi".
Şeful CFR a afirmat că pedepsele pentru furturile de componente feroviare au crescut. În prezent, 70% din furturi sunt pe ruta Bucureşti - Constanţa.
În 2011, pe reţeaua feroviară publică au avut loc 4.175 de cazuri de sustrageri, cu o valoare a pagubelor de 32,38 milioane lei, iar în 2012 au existat 3.465 de cazuri, cu o valoare a pagubelor de 46,49 milioane lei (10,4 milioane euro).
CFR a demarat un proiect de reformare a Gării de Nord, intenţionând să uniformizeze chioşcurile, astfel încât să fie "în spiritul gării, să aibă un aer de epocă", potrivit şefului companiei. De asemenea, vor fi montate scaune şi bănci şi vor fi schimbate coşurile de gunoi, dar va fi vopsită şi clădirea. "Sper ca într-o lună să se vadă diferenţele", a spus Sophocleous.
•
9800 de euro câştigă lunar Dimitris Sophocleous, manager privat la CFR SA.
•
"Există o mare discrepanţă între rezultatul din contabilitate de anul trecut şi realitate. Profitul în contabilitate a fost de circa
1 miliard de lei, din punct de vedere operaţional CFR fiind pe pierdere, cu aproximativ 550 de milioane de lei", potrivit şefului CFR.
1. fără titlu
(mesaj trimis de adi în data de 05.04.2013, 12:42)
O sa va vanda sateliti si avioane invizibile de 50 mil E pt. furturi de 5 mil.E ,Va spun eu care e solutia NATIONALIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE FIER VECHI SI INCHIDEREA A 95% DIN ELE!!!IAR CELELALTE CONTROLATE STRICT.!!