English
Europarlamentarul Siegfried Mureşan (PMP) a trimis o scrisoare conducerii ziarului polonez "Gazeta Wyborcza", cotidian care a realizat un interviu cu preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea căruia jurnaliştii polonezi afirmau că actualul şef al statului "trebuie să cureţe harababura lăsată de predecesorul său prorus, Traian Băsescu".
Siegfried Mureşan arată în scrisoarea sa că "Aţi corectat această afirmaţie ştergând, însă celelalte aserţiuni din articolul dumneavoastră au rămas neschimbate. Mă adresez dumneavoastră pentru a vă oferi o privire de ansamblu corectă asupra situaţiei economice şi politice din ţară mea. La 8 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, în niciun caz situaţia actuală din România nu poate fi descrisă ca "harababură".
Redăm integral scrisoarea adresată de europarlamentarul Siegfried Mureşan conducerii ziarului "Gazeta Wyborcza":
"Stimate domnule Michnik,
Stimate domnule Wieliñski,
Vă scriu în urma interviului cu preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, publicat în 12 martie 2015 în «Gazeta Wyborcza». În deschiderea interviului aţi afirmat că actualul preşedinte trebuie să «cureţe harababura lăsată de predecesorul său prorus, Traian Băsescu». Aţi corectat această afirmaţie ştergând «prorus», însă celelalte aserţiuni din articolul dumneavoastră au rămas neschimbate.
Mă adresez dumneavoastră pentru a vă oferi o privire de ansamblu corectă asupra situaţiei economice şi politice din ţara mea. La 8 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, în niciun caz situaţia actuală din România nu poate fi descrisă ca «harababură».
România este astăzi o ţară în care principiile statului de drept funcţionează mai bine ca oricând de-a lungul istoriei noastre. Independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei dau rezultate. În ultimii 10 ani, instituţii-cheie ale statului şi-au câştigat independenţa şi sunt puternice, astfel că îşi pot acum îndeplini misiunea. Uneori, politicienii sunt, într-adevăr, tentaţi să facă uz şi să abuzeze de instituţii ale statului în scopuri politice, însă instituţiile, incluzând procurori, judecători, agenţii anticorupţie şi de integritate, sunt energice şi îşi îndeplinesc misiunea. Aceasta este analiza obiectivă a Comisiei Europene în rapoartele sale periodice în temeiul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a sistemului judiciar din România.
În ultimii 10 ani, România a depăşit cea mai severă criză economică din ultimele decenii. Acţiunea politică decisivă a preşedintelui şi a guvernului de centru-dreapta condus de prim-ministrul Emil Boc a permis revenirea rapidă a ţării la creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Reformele structurale şi consolidarea fiscală au făcut din România o ţară din nou competitivă. A fost recâştigată încrederea pieţelor financiare, iar România a încheiat cu succes contracte de finanţare cu creditorii săi internaţionali. O analiză comparativă a statelor membre ale Uniunii Europene arată că ţările care au luat măsuri decisive de combatere a cauzelor crizei economice şi financiare au înregistrat o creştere economică sustenabilă mai rapid decât ţările care au amânat reformele. PIB-ul României a crescut cu 150% în ultimii 10 ani şi exporturile cu 400%.
Asemenea Poloniei, România a parcurs toate etapele viitoarei integrări economice menite să aducă economia României şi mai aproape de cea a altor state membre ale Uniunii Europene: Pactul Euro Plus, Pactul Fiscal, Mecanismul European de Stabilitate. Politica externă a României din ultimii 10 ani a privit întotdeauna parteneriatul cu NATO ca fiind singura garanţie de securitate şi parteneriatul cu Uniunea Europeană drept singura garanţie a prosperităţii poporului român. NATO şi aliaţii noştri şi-au sporit semnificativ prezenţa militară în România, la fel cum au procedat şi în Polonia.
Etichetarea dumneavoastră iniţială a fostului preşedinte al României Traian Băsescu, ca «prorus» nu corespunde sub nicio formă realităţii. Ştergerea termenului «prous» din articolul dumneavoastră confirmă dubiile pe care le aveţi în ceea ce priveşte corectitudinea afirmaţiei dumneavoastră iniţiale. Este lansarea Sinergiei Mării Negre, care a devenit Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, o politică prorusă? Este calificarea invaziei Crimeei de către Federaţia Rusiă drept «o agresiune», încă de la începutul procesului, o politică prorusă? Este asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană o politică prorusă? Toate aceste iniţiative ale preşedintelui Băsescu ilustrează o acţiune fermă împotriva intereselor Rusiei în regiune. Preşedintele Băsescu a avertizat, criticând un asemenea demers, cu privire la aspiraţia lui Putin de a controla gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră, înainte ca orice alt lider european să facă acest lucru. Aspiraţia domnului Putin a fost descrisă exact în aceşti termeni de către comandantul Armatei SUA în Europa, Lt. Gen. Ben Hodges, în martie 2015. Fostul preşedinte al României şi-a exprimat, totodată, opinia că România ar fi putut fi o ţintă pentru Federaţia Rusă, dar nu este, numai datorită parteneriatului cu NATO şi parteneriatului strategic cu SUA.
Cetăţenii României, asemenea cetăţenilor Poloniei, îşi doresc un climat de securitate şi prosperitate. Este responsabilitatea fiecărei generaţii de politicieni să contribuie la dezvoltarea ţării şi să construiască pe fundamentele reuşitelor generaţiei dinaintea lor.
În spiritul informării corecte a cititorilor ziarului dumneavoastră, precum şi în vederea reparării prejudiciului pe care l-aţi adus ţării mele prin publicarea articolului dumneavoastră, aş aprecia dacă aţi publica prezenta scrisoare, cel puţin în variantă prescurtată.
Cu stimă,
Siegfried Mureşan
Membru al Parlamentului European".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
