DUPĂ PIERDEREA BRUTĂ DE 442 MILIOANE DE LEI DIN 2015, RADET vrea să înfiinţeze 21 de zone unitare de încălzire în Bucureşti

RADET propune înfiinţarea a 21 de zone unitare de încălzire în Bucureşti prin regândirea conceptului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, a declarat, recent, Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

Domnia sa a precizat că această reformare şi regândire a întregului concept de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este echivalentul unui nou sistem de management al performanţei, continuând că este vorba de trecerea spre un nou sistem de management de termoficare centralizat.

Potrivit preşedintelui CA, printre principalele beneficii ale noului sistem centralizat se află reducerea pierderilor de căldură , a consumurilor specifice de combustibil şi energie, implicit a costurilor de producere a energiei.

Gabriel Dumitraşcu a mai declarat: "Sistemul de alimentare centralizată a Bucureştiului este unul dintre cele mai mari din lume, fiind pe locul cinci în momentul de faţă, ca dimensiune. L-am împărţit în subcomponente, plecând de la principiul că, dacă fiecare componentă este bine gestionată, suma acestor bune gestiuni se va răsfrânge asupra întregului".

• Gabriel Dumitraşcu: "Bucureştiul are nevoie de cinci surse noi, care însumate ar duce undeva la 300 de megawatt-oră"

Conform domnului Dumitraşcu, reprezentanţii RADET au demonstrat că Bucureştiul are nevoie de cinci surse noi, care însumate ar duce undeva la 300 de megawatt-oră, asta însemnând aproximativ a şasea parte din necesarul de consum al Bucureştiului.

Şeful Radet a susţinut că, prin construirea acestor centrale, în zona de nord a Capitalei, în Colentina, Titan, zona Ştefan cel Mare şi Rahova, costurile de transport s-ar reduce anual cu 200 de milioane de lei, de la cele 295 de milioane de lei care sunt cheltuite în prezent.

Totodată, Gabriel Dumitraşcu a estimat că realizarea acestor centrale ar costa în jur de 100-120 de milioane de euro.

"Dacă astăzi s-ar da autorizaţia de construcţie pentru una dintre cele cinci surse noi, vă garantez că în 16 luni, ea ar fi pusă în funcţiune", a mai precizat preşedintele CA al RADET.

O altă economie de aproximativ 80-100 de milioane de euro anual, potrivit spuselor domnului Dumitraşcu, ar semnifica trecerea, în toate cartierele, de la distribuţia pe patru fire la distribuţia pe două fire, ajungându-se de la 3.000 de kilometri de reţea la 1.500 de kilometri.

"Un total al costurilor pentru schimbarea sistemului de termoficare al Bucureştiului s-ar ridica la 800 de milioane - 1 miliard de euro", a mai menţionat preşedintele CA.

• În anul 2016 a fost stabilizată situaţia financiară a RADET

Gabriel Dumitraşcu a caracterizat 2016 ca pe un an în linia celor anteriori, din punct de vedere al rezultatelor financiare.

Domnia sa a precizat: "Ceea ce am reuşit a fost să stabilizăm situaţia în sensul în care pierderile, pe toate planurile, nu au mai păstrat trendul crescător din perioada anterioară".

"Anul trecut în aceeaşi perioadă, pierderea în reţea era situată undeva la peste 2.000 de tone pe oră, iar anul acesta încheiem cu 1.200-1.300 de tone pe oră", a exemplificat domnul Dumitraşcu.

RADET a înregistrat, în 2015, o pierdere de 442 milioane de lei, din care 87% reprezintă pierderea tehnologică, potrivit unui comunicat RADET.

Conform acestuia, dacă sunt excluse penalităţile, pierderea ar fi ajuns la 171 milioane de lei.

O cauză a acestei pierderi o reprezintă neaprobarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a tarifelor de transport şi distribuţie conform solicitărilor RADET şi a avizului primit din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) în data de 09.07.2015, mai arată documentul Regiei.

Bugetul RADET pentru acest an este construit pe baza ultimelor tarife aprobate prin HCGMB 142/2011, informează comunicatul.

Domnul Dumitraşcu a adăugat că o bună parte din banii primiţi de către RADET din bugetul Capitalei nu subvenţionează activitatea, ci acoperă pierderea de sistem, care semnifică aproape 70% din alocarea subvenţiilor.

Domnia sa susţine că, după calcule efectuate pe un ciclu mai lung, s-a ajuns la concluzia că 80% din această pierdere este generată de sistemul de transport, continuând: "Plecând de la aceste constatări am încercat să facem un proiect. Acum, în primă fază, zonele unitare sunt încălzite, iar mai departe propunem diverse etape de abordare cu evenimente justificate economic, care, odată depăşite vor conduce la îndeplinirea celor două obiective: satisfacţia consumatorului şi sustenabilitatea plăţii".

• Gabriel Dumitraşcu: "Am introdus un nou parametru pentru determinarea eficienţei - densitatea termică a distribuţiei"

Preşedintele CA a mai declarat: "Am introdus un nou parametru, folosit de către marile capitale din lume, cu sisteme de încălzire centralizată, densitatea termică a distribuţiei, care reprezintă cantitatea totală de energie termică vândută împărţită la numărul de kilometri al reţelei, deoarece doar aşa poţi vedea dacă eşti eficient sau nu".

Gabriel Dumitraşcu a precizat că o densitate comercială sub 2 nu asigură o sustenabilitate economică.

Acesta a exemplificat indicele din Finlanda, aproximativ 6-7, cel din Berlin, peste 4, subliniind că, momentan, în Bucureşti, acesta se situează la 1,5.