DUPĂ REZULTATELE DIN PRIMUL TRIMESTRU, Dan Nicu, BRD Asset Management: "Piaţa fondurilor poate creşte cu peste 30%, în acest an"

Activele nete ale fondurilor locale de investiţii au crescut cu 7,8%, în primul trimestru, ajungând la 4,4 miliarde euro, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fondurilor (AAF), iar jucătorii din domeniu se aşteaptă ca 2015 să fie un an la fel de bun ca 2014, când piaţa a urcat cu 40%.

Subscrierile nete înregistrate de fondurile locale în trimestrul I au fost de 264 milioane euro (50 milioane euro în martie), cu circa 21% peste nivelul înregistrat în trimestrul IV din 2014.

"Piaţa fondurilor deschise de investiţii a avut o evoluţie conform aşteptărilor şi a menţinut ritmul de creştere din anii anteriori, ceea ce arată că potenţialul de creştere al industriei a fost bine exploatat şi s-a materializat în trecerea României, în cadrul asociaţiei europene EFAMA, la un statut asemănător cu Cehia, Ungaria, Polonia, depăşind ţări ca Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Croaţia, Malta", ne-a spus Dan Nicu, Preşedinte Director General al BRD Asset Management.

În opinia sa, subscrierile în fonduri, au fost influenţate, în principal, de nivelul redus al randamentelor la produsele specifice bancare, ceea ce a condus la o deplasare a deponenţilor către fonduri de investiţii cu riscuri ceva mai reduse de tipul fondurilor de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix.

"Anticipăm o evoluţie foarte bună a fondurilor deschise de investiţii şi pentru perioada următoare, rezultatele din primul trimestru ne permit o estimare de creştere de peste 30% pe întregul an ceea ce ne va asigura un loc fruntaş în topul membrilor EFAMA din punct de vedere al ritmului anual de creştere", ne-a declarat Dan Nicu.

Daniela Ştefu, Director General Adjunct OTP Asset Management, notează că intrările nete din trimestrul I al anului sunt mai mari decât creşterile de vânzări nete din ultimul trimestru al anului 2014.

"Acest lucru ne indică un focus asupra fondurilor de investiţii", apreciază domnia sa, adăugând: "Pe de o parte, există un interes crescut din partea populaţiei, iar pe de altă parte, marile grupuri financiar-bancare promovează din ce în ce mai intens fondurile de investiţii în special în segmentul mass-retail, dar şi private banking".

Potrivit domniei sale ratele de dobândă din ce în ce mai mici oferite de către bănci pentru depozite au atras clienţii spre alte produse de economisire/investiţie.

"De asemenea, orizontul de timp alocat investiţiei s-a mai lărgit, astfel că populaţia ia în considerare produse în care să investească pe termen mediu, de peste un an", opinează Daniela Ştefu, continuând: "Chiar faptul că unele bănci au retras din oferta lor depozitul la 1 lună este un semnal care conduce populaţia către economisire pe termene mai lungi decât până în prezent. În plus, faptul că cele mai mari intrări de bani în fonduri au fost din nou în fondurile de obligaţiuni ne indică faptul că populaţia face trecerea către economisirea pe termen mediu şi lung".

Reprezentantul OTP Asset Management se aşteaptă, în continuare, la o creştere a volumelor în fonduri de investiţii: "Dacă ne referim la perioadele imediat următoare, cel mai probabil cele mai însemnate intrări le vom vedea tot în fondurile de obligaţiuni. În schimb, pe o perioadă de cel puţin un an, cred că vom asista la diversificarea economiilor populaţiei. Considerăm că în timp, în câţiva ani, putem să asistăm la o creştere a investiţiilor populaţiei de retail şi în fonduri de acţiuni şi fonduri diversificate, aşa cum este situaţia la nivel internaţional (la nivel european cele mai mari active sunt deţinute de fondurile de acţiuni). Considerăm că randamentele cu două cifre au potenţialul să atragă din ce în ce mai mult investitori, investitori bine informaţi cu privire la perioada minim recomandată de investiţie, cât şi asupra riscului asumat".

• Laurenţiu Roşoiu: "Ritmul de creştere al industriei dă semne de încetinire"

Industria fondurilor de investiţii a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă, dobândind, odată cu sporirea gamei de produse oferite publicului, şi o complexitate din ce în ce mai mare, consideră şi Laurenţiu Roşoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management.

"În această tendinţă se înscrie şi evoluţia din trimestrul I 2015 când am putut vedea, pe de o parte, o continuare a creşterii valorii activelor administrate de Societăţile de Administrare a Investiţiilor active pe piaţa din România, iar pe de altă parte o tendinţă de rebalansare (nu foarte hotărâtă însă!) a expunerilor investitorilor dinspre vehiculele de investiţii cu politici de investiţii conservatoare - orientate preponderent către asigurarea conservării capitalului - către vehicule de investiţii cu o politică de investiţii ceva mai puţin conservatoare", ne-a mai spus domnia sa, continuând: "Retincenţa la risc rămâne însă o caracteristică a acestui început de an - fiind subliniată de lipsa de apetit a investitorilor pentru fondurile cu expunere semnificativă pe acţiuni.

Pe de altă parte, ritmul de creştere al industriei - adică intrările de bani în fonduri (subscrierile nete!) - dă semne de încetinire".

În ceea ce priveşte factorii care au influenţat evoluţia subscrierilor - primordial rămâne, în mod evident, trendul descendent al dobânzilor la depozite şi, pe plan extern, debutul QE-ului BCE (programul de relaxare cantitativă), fapt care pune presiune pe randamentele instrumentelor financiare cu venit fix şi reafirmă potenţialul investiţiilor care au capacitatea de a capta o eventuală, dar tot mai probabilă, revigorare a economiei, potrivit domnului Roşoiu.

Acesta apreciază că în perioada următoare vom asista la consolidarea trendului de majorare a interesului pentru fondurile de investiţii cu politici de investiţii mai puţin conservatoare: "Nu iau însă în calcul o revenire spectaculoasă a fluxurilor de bani către fondurile de acţiuni - cel puţin deocamdată; consider că ne aflăm încă în partea de jos a curbei de creştere a acestui segment de piaţă ... secţiune în care asistăm doar la o revizuire a expunerilor şi a politicilor de recomandare de plasamente la nivelul marilor jucători instituţionali. O accelerare a reorientării fluxurilor de capital ale investitorilor către piaţă de capital este însă de aşteptat spre finalul acestui an, pe măsură ce Bursa de la Bucureşti va încorpora perspectivele pozitive de ordin economic (local şi regional deopotrivă) şi va înregistra primele evoluţii pozitive susţinute.

Din această perspectivă, şi în actualul context economic, caracterizat pe de o parte de existenţa semnalelor de revigorare economică (atât pe plan local cât şi pe plan regional) şi de un mediu cu dobânzi la nivele minime istorice, iar pe de altă parte, de o serie de incertitudini şi tensiuni majore în plan politic, probabil că cea mai relevantă analiză ar fi cea privitoare la evoluţia fondurilor deschise de investiţii; acele vehicule investiţionale vizate în general de investitorii de retail, nesofisticaţi, care au o politică de subscriere şi răscumpărare continuă.

De altfel, concentrarea atenţiei asupra acestui segment de piaţă - şi anume, pe segmentul fondurilor deschise de investiţii - este recomandabilă şi din perspectiva dimensiunii acesteia prin comparaţie cu cea a segmentului fondurilor închise de investiţii, dar şi din cea a numărului de «jucători» (fonduri) existenţi pe fiecare segment în parte.

Astfel, după cum se poate vedea din datele existente pe site-ul AAF, la finele lunii martie 2015, pe segmentul fondurilor închise de investiţii activau un număr de 27 de fonduri de investiţii (9 de acţiuni şi 18 de alte tipuri) cu o valoare însumată a activelor de circa 850 de milioane de lei; şi chiar dacă este probabil ca din statisticile AAF să lipsească o serie de jucători (pentru că aceste fonduri nu sunt obligate să transmită date către AAF), ponderea acestora în totalul industriei de profil este aproape nesemnificativă (mai puţin de 10%). Cel puţin asta relevă datele centralizate de AAF, din care reiese că la finalul aceleiaşi luni - martie 2015 - pe segmentul fondurilor deschise de investiţii activau un număr de 71 de jucători (fonduri), cu o valoare însumată a activelor de peste 11 miliarde lei".

Concentrând analiza pe segmentul fondurilor de deschise de investiţii, statisticile AAF arată că primul trimestru al acestui an a adus nu doar o continuare a tendinţei de creştere a valorii activelor sub administrare - valoarea acestora fiind la finalul lunii martie cu peste 1,5 miliarde lei mai mare decât cea înregistrată la finele anului 2014 (11 miliarde versus 9,5 miliarde) - cât şi o continuare a tendinţei de restructurare a industriei, prin ieşirea şi/sau intrarea unor noi fonduri în piaţă, conform lui Laurenţiu Roşoiu.

Domnia sa consideră că industria fondurilor de investiţii este în plin proces de ajustare la noile condiţii de piaţă, proces caracterizat în primul rând de ieşirea unor jucători din piaţă şi intrarea altora.

În acelaşi timp însă, procesul de "adaptare" la noile condiţii de piaţă se reflectă şi în evoluţia fluxurilor de capitaluri, a adăugat domnia sa: "Prima observaţie care se impune este aceea că, pe primele trei luni ale anului 2015, în fondurile deschise de investiţii au intrat (pe net) aproximativ 1,23 miliarde lei, mai puţin decât în primele trei luni din 2014, când suma intrărilor nete de bani în fondurile deschise de investiţii a fost de 1,27 miliarde lei. Diferenţele nu sunt semnificative, dar pot fi interpretate că un prim semnal al faptului că după creşterile spectaculoase din ultimii ani, industria s-ar putea să-şi fi consumat pentru moment din capacitatea de a atrage noi capitaluri.

Pe de altă parte, o altă tendinţa care se poate întrezări este aceea a rebalansării portofoliilor; astfel, în primele trei luni ale anului 2015, valoarea intrărilor nete de capital în fondurile de obligaţiuni este cu 139 de milioane de lei mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului trecut. Cifrele, chiar dacă nu spectaculoase, pot fi însă un indiciu al reorientării investitorilor dinspre vehiculele expuse pe instrumente cu venit fix către vehiculele/fondurile de investiţii cu o politică de investiţii mai puţin conservatoare.

Astfel, încetinirea ritmului intrărilor de bani în fondurile de obligaţiuni poate fi un indiciu de schimbare a paradigmei în care piaţa de profil a funcţionat până acum, caracterizată de faptul că investitorii urmăreau cu mai degrabă «conservarea» capitalurilor, evitând asumarea oricăror riscuri.

O astfel de schimbare de paradigmă pare a fi însă, doar aparent însă, contrazisă de faptul că reducerea intrărilor de bani în fondurile de obligaţiuni nu este dublată de o majorare a intrărilor de bani în fondurile de acţiuni (în ianuarie-martie 2015 în fondurile de acţiuni au intrat doar 8 milioane lei, mult sub cele 27 intrate în primele trei luni din 2014).

Reorientarea investitorilor către fondurile cu un profil mai puţin conservator decât cele de «Obligaţiuni» pure este însă subliniată de evoluţia intrărilor nete de bani în fondurile din categoria «Alte fonduri» - în această categorie, intrând şi numeroase vehicule de investiţii cu o politică de plasamente mai puţin conservatoare decât cea a fondurilor de «Obligaţiuni» pure.

Prin urmare, intrările de bani în această categorie de fonduri poate confirma tendinţa de care vorbeam mai sus, de reorientare a investitorilor către vehiculele de investiţii cu expuneri pe instrumente financiare care pot capta mai bine beneficiile actualului status-quo economic (dobânzi la minime istorice şi semnale de revigorare a economiei).

Astfel, în categoria «Alte fonduri» valoarea subscrierilor nete din primele trei luni ale lui 2015 (728 milioane lei) este semnificativ mai mare decât cea din primele trei luni din 2014 (542 milioane lei) - această «excepţie» fiind de altfel şi categoria care a atras cele mai mari intrări nete de capital în această perioada (T1 2015), întrerupând astfel «tradiţia» ultimelor trimestre în care fondurile de «Obligaţiuni» erau cele care înregistrau cele mai mari intrări de bani".

La finalul lunii martie, fondurile de obligaţiuni aveau o cotă de 44.7% din piaţa locală, fiind urmate de categoria "alte fonduri", cu o cotă de 41,5%. Fondurile de acţiuni cumulau o proporţie de numai 1,1% din piaţa locală.