DUPĂ SESIZĂRI NENUMĂRATE ŞI PIERDERI ANUNŢATE Conducerea Tarom şi responsabili din Ministerul Transporturilor, chemaţi astăzi în Parlament

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a decis, săptămâna trecută, să-i cheme astăzi, în Parlament, pe secretarul de stat din Ministerul Transporturilor responsabil cu domeniul aerian, dar şi pe conducerea Companiei TAROM, precum şi reprezentanţi ai Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), pentru a analiza situaţia actuală a acestor companii.

În ceea ce priveşte compania Tarom, se vor discuta următoarele aspecte; situaţia financiară şi proiecţia pentru finalul anului 2017; evoluţia indicatorilor 2015-2016, realizată, şi proiecţia pentru 2017 (număr de pasageri, load factor); strategia comercială şi planul operaţional pentru perioada 2017-2018; situaţia flotei (respectiv aeronave în uz şi aeronave indisponibilizate); situaţia litigiilor în ceea ce priveşte angajaţii; situaţia departamentului tehnic şi evoluţia privind întârzierile.

În ceea ce priveşte Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, se vor discuta: strategia dezvoltării terminalului nou, strategia operaţională pentru 2018, având în vedere timpii foarte mari de procesare a pasagerilor în anul curent; planul de reparaţie pentru pista 2 - având în vedere nerecepţionarea lucrării executate în perioada 2015-2016; planul de reparaţie capitală pentru pista 1; potenţiale probleme şi soluţiile aferente pentru operarea pe timp de iarnă 2017-2018; stadiul de renovare al rotondei Băneasa, având în vedere că există deja un aeroport operaţional, cu o pistă perfectă, care poate procesa doar 50 de pasageri/oră.

La finalul lunii august, premierul Mihai Tudose declara, după o vizită inopinată la cele două societăţi, că TAROM şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti trebuie să rămână un simbol al României: "N-am venit neapărat să verific, am venit la două companii care sunt şi trebuie să rămână un simbol al României. Şi aeroportul, şi compania TAROM sunt ca interfaţă pentru oricine vine în România şi îşi formează o primă imagine. Am venit să văd care sunt într-adevăr şi problemele reale ale celor două companii, să vedem în ce măsură Guvernul poate interveni şi ajuta cele două companii".

Şeful Executivului a precizat că există disponibilitatea celor două societăţi de a restructura şi de a duce partea de management la alt nivel.

Întrebat care sunt problemele TAROM, premierul a răspuns: "Sunt foarte multe. Cineva din echipa care mă însoţeşte a avut o remarcă foarte tristă: «parcă până acum n-au avut conducere». Ăsta e adevărul".

Pe 18 august, Tudose i-a atras atenţia ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, cu privire la pierderile înregistrate de compania TAROM şi i-a cerut explicaţii acestuia pe tema lipsei de control din partea reprezentanţilor ministerului privind şantierele de construcţie a autostrăzilor. Prim-ministrul i-a transmis ministrului că pe subiectul TAROM va avea o "discuţie personală" cu el şi cu managerul TAROM.

Două zile mai târziu, Corpul de control al premierului începea verificări la TAROM şi la Compania Naţională de Investiţii.

Pe 21 august, Consiliul de Administraţie al TAROM a luat act de demisia lui Eugen Davidoiu din funcţia de director general provizoriu şi l-a desemnat pe Florin Susanu pentru a prelua această funcţie, cu un contract de mandat de o lună.

Tot în luna august, fostul premier Victor Ponta a confirmat că a vrut să vândă Tarom, aşa cum a afirmat în spaţiul public un fost director al companiei, informaţia fiind "una absolut corectă": "În anul 2015 (nu 2013) am avut discuţii personale, oficiale şi detaliate la nivel de CEO sau Preşedinte cu Turkish Airlines, Qatar, Emirates şi Etihad (4 din cele mai puternice şi bogate Companii aeriene din lume ), le-am prezentat intenţia Guvernului României de a avea un investitor strategic pentru TAROM - care să ofere aeronave noi şi de mai multe tipuri, să mărească semnificativ numărul de destinaţii, să modernizeze şi să aibă un plan clar de dezvoltare pe termen lung! Ca argument principal am prezentat datele oficiale (...) care arătau că începând cu 2011 până în 2015 TAROM şi-a redus în fiecare an pierderile - acum vedeţi că această situaţie s-a schimbat în 2016 cu Guvernul «Tehnocrat», iar în 2017 cu Guvernul «Dragnea» dezastrul vine cu paşi mari!".

Fostul premier a mai afirmat: "Spre deosebire de prostiile populiste anunţate de cuplul comic Dragnea - Cuc eu ştiu sigur că Tarom nu poate să supravieţuiască singur cu discursuri pompoase în competiţia de pe piaţa europeană şi mondială! Dincolo de problemele generate de competiţia cu firmele low cost TAROM are prea mulţi angajaţi «la sol», management politic şi neprofesionist, iar ratele pentru achiziţiile faraonice fără noi venituri vor epuiza rapid şi ultimele resurse din conturi. Faptul că ai cumpărat la suprapreţ 2 aeronave refuzate de Pegasus (o companie privată din Turcia care are deja o flotă de 3 ori mai mare decât Tarom) şi că la sosirea acestora s-au bulucit pe pistă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, şi primul ministru şi ministrul Transporturilor arată doar o mentalitate de ţară săracă latino-americană care se miră când vede un avion mediu curier (între timp Wizz Air sau RyanAir îşi mai cumpărau câteva zeci şi luau milioane de pasageri din România)! Directorul general al TAROM a demisionat, dar Consiliul de Administraţie rămâne pe poziţii. Cine sunt administratorii TAROM: un tânăr de 33 de ani din Giurgiu, un fost agent de vânzări şi un grup de angajaţi «născuţi» consilieri".

Potrivit sursei citate, el a adăugat în context că Grecia şi-a închis Compania Naţională în 2009, la fel Bulgaria şi Ungaria, Air Serbia şi Alitalia au fost cumpărate de Etihad, Austrian de către Lufthansa, Cehia a acceptat investiţia din Coreea de Sud.

Fostul preşedinte al PSD a mai susţinut: "Tarom poate să aibă viitor dacă se asociază cu o mare Companie europeană sau mondială şi dacă un management profesionist face reformele şi schimbările necesare. Dincolo de semnificaţia şi mândria naţională, TAROM reprezintă un caz emblematic despre direcţia în care merge România. Putem să mergem spre reducerea pierderilor, deschidere, transparenţă şi strategie de dezvoltare pe termen lung cum făceam în 2015 - sau mergem pe populism, şmecherie ieftină, demagogie, şi lăcomie pe termen scurt, ca în 2017 cu «Programul Dragnea»? După cum se arată lucrurile, văd că deocamdată suntem pe scenariul 2 - ceea ce înseamnă falimentul României în 2-3 ani şi aplicarea principiului «după Dragnea, Cuc & Co - POTOPUL»".

• Un nou terminal pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a realizat un profit net de 33,67 milioane de euro, în primul semestru din acest an, în creştere cu 21,3%, comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un document al CNAB, transmis mai multor investitori invitaţi la Bucureşti de Fondul Proprietatea.

Conform sursei, veniturile din activităţile aeronautice au depăşit 77,7 milioane euro, fiind mai mari cu 18,3%, iar cele non-aeronautice de 31,05 milioane euro, în urcare cu 22,16%. Un procentaj de 76% din veniturile aeronautice reprezintă taxele pasagerilor. În ceea ce priveşte veniturile din sectorul non-aeronautic, cea mai mare parte este reprezentată de retail cu o pondere de 62%, din total.

Rata de ocupare pe partea de retail era de 97%, în primul semestru, potrivit Agerpres.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) intenţionează să construiască un nou terminal pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, în valoare de 818,5 milioane euro, care va dubla capacitatea traficului de persoane, au anunţat, miercuri, reprezentanţi ai companiei, într-o întâlnire cu mai mulţi investitori aduşi de Fondul Proprietatea.

"Această sumă nu include şi exproprierile care trebuie făcute. Intenţionăm să începem lucrările în 2022, iar terminalul va fi gata în trei ani de la începerea acestora", au precizat reprezentanţii CNAB.

Potrivit acestora, noul terminal urmează a avea 25 de noi porţi de îmbarcare şi 56 locuri de parcare. Conform sursei citate, conform datelor prezentate, în primul semestru din acest an, 55% dintre pasageri au fost femei şi 45% bărbaţi, iar 86% au călătorit în UE. Segmentul persoanelor care au călătorit la clasa economic a scăzut de la 94%, în primul semestru din 2016, la 91%, în S1 2017, în timp ce segmentul de business a înregistrat o creştere de la 3%, la 7%. Restul de 2% reprezintă clasa I.

Pe primul loc în clasamentul celor mai solicitate companii aeriene care operează pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni) s-a aflat Wizz Air, în primul semestru din acest an, cu 1,5 milioane pasageri, urmată de Blue Air cu 1 milion, TAROM, cu 0,9 milioane, Ryanair tot cu 0,9 milioane şi Lufthansa cu 200.000.

Aeroportul Otopeni a avut anul trecut un trafic de pasageri de 10,99 milioane persoane, iar în acest an, conform oficialilor companiei, va depăşi Budapesta, care anul trecut a avut 11,43 milioane, se mai informează în sursă.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea dintre Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" SA şi Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" SA.

CNAB şi-a început activitatea în data de 5 februarie 2010. Capitalul social înregistrat este de 143.772.150 lei. Structura acţionariatului companiei este: 80% acţiuni deţinute de statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, şi 20% acţiuni deţinute de Fondul Proprietatea.