e-Guvernarea va aduce bugetului sute de milioane de euro

Birocraţia din UE 27 reprezintă aproape 4% din PIB-ul Uniunii, adică aproximativ 420 de miliarde de euro, estimează un studiu al Uniunii Europene. Reducerea birocraţiei în ponderea PIB-ului până la 3% ar însemna economii de peste un miliard de euro pentru România, iar cel mai bun mod de diminuare semnificativă a birocraţiei este implementarea sistemului de e-Guvernare, spune Cătălin Marines­cu, preşedintele Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI), prezent, ieri, la Forumul Român de e-Guvernare. Domnul Marinescu subliniază că în Danemarca, spre exemplu, numai introducerea sistemului de facturare electronică în sectorul public a generat economii de 100 de milioane de euro pe an.

Reducerea costurilor generate de birocraţie va însemna mai mulţi bani repartizaţi pentru alte sectoare ale economiei. Acest fenomen a fost observat la nivelul întregii UE, de aceea uniunea şi-a impus ca, până în anul 2010, cel puţin jumătate din achiziţiile publice să fie făcute în mod electronic. Totodată, la nivelul UE mai exis­tă un program pentru reducerea cos­turilor administrative cu 25%.

În ultimii ani, e-Guvernarea a devenit o cerinţă a UE. Uniunea a impus statelor membre ca toate categoriile sociale să beneficieze de servicii de e-Guvernare, ţările să folosească IT&C pentru o guvernare mai eficientă şi mai eficace, să aplice identitatea electronică recunoscută de statele membre şi să ofere servicii electronice cu impact mare.

Prezent la conferinţă, Zsolt Nagy, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, a afirmat că Româ­nia trebuie modernizată prin noile tehnologii. Principalele arii de lucru pentru guvernarea electronică identificate de ministru sunt furnizarea serviciilor publice, reducerea birocraţiei şi a costurilor, sistemul achiziţiilor electronice şi serviciul ghişeului unic.

IT&C şi guvernare nu înseamnă e-Guvernare

Zsolt Nagy spune că e-Guvernarea reprezintă mult mai mult decât implementarea de sisteme IT&C în adminis­traţia centrală sau locală. În ceea ce priveşte implementarea efectivă a e-Guvernării, ministrul a declarat că există consultări periodice cu alte ministere şi instituţii, grupuri de lucru interministeriale, şi se derulează proiecte de înfrăţire cu ajutorul fondurilor europene, prin care ţara noastră beneficiază de know-how din alte ţări care au implementat deja sisteme de acest fel. De asemenea, domnul Nagy a spus că este foarte important ca autorităţile să organizeze parteneriate cu companiile din sectorul privat.

Domnia sa a prezentat şi proiectele din domeniul IT&C care pot constitui modele: "Ghişeul.ro" şi "Economia bazată pe cunoaştere". În afara aces­tora mai sunt în derulare proiecte ca sistemul de înregistrare şi autorizare electronică a întreprinzătorilor locali sau sistemul de acces on-line la nomenclatoare.

Ministrul a declarat că MCTI a lansat mai multe studii şi cercetări pe baza cărora se vor putea accesa fonduri europene, cum ar fi stadiul serviciilor electronice în administraţia publică. În ceea ce priveşte fondurile structurale din sectorul IT&C, acestea sunt fonduri de dezvoltare şi au fost folosite pentru implementarea pe plan local a strategiei de e-Guvernare, prin finanţarea infrastructurii de comunicaţii, soluţiilor de e-guvernare şi e-sănătate.

Liviu Radu, secretar de stat în Minis­terul Administraţiei şi Internelor, spune că sistemul e-Guvernare asigură echitate şi transparenţă pentru toţi cei care îl folosesc, deoarece este un sistem electronic şi impersonal.

Cătălin Marinescu a făcut referire şi la programul de e-Licitaţie, care a devenit operabil de la 1 ianuarie 2007. Domnul Marinescu a spus că de atunci s-au înscris în acest sistem 4.500 de autorităţi contractante şi 5.000 de companii.

Varujan Pambuccian: Ministerele au sisteme

de comunicaţii

şi informaţii depăşite

Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, a atras atenţia asupra necesităţii de creare a unei baze de date comune şi un sistem interoperabil între toate ministerele. Domnia sa a declarat: "Fiecare minister şi-a dezvoltat propria infrastructură de comunicaţii şi informaţii cum a crezut de cuviinţă. Acestea nu au fost gândite să fie interoperabile sau să funcţioneze pe termen mediu şi lung, ci doar să răspundă pe moment cerinţelor. Acesta este unul din motivele pentru care există prea multă redundanţă la autorităţile din ţara noastră".

Totuşi, domnul Pambuccian a declarat că programul de e-Guvernare a ajuns într-un moment în care lucrurile încep să funcţioneze. Mai mult, domnul Pambuccian a afirmat că, la ora actuală, urmează adoptarea legii arhivării şi a legii facturării, care reprezintă "doi paşi importanţi ce vor impulsiona foarte mult sistemul de e-Guvernare".